Calin Georgescu - Scoala si educatia - Revista România Culturală

Calin Georgescu - Scoala si educatia

Educatia inseamna sa inspiri mintea nu sa incarci capul!
Calin Georgescu.

Cea mai pretioase institutie creata de om este statul. Nu exista baza mai solida decat triada stat-familie-cetatean. Cand statul este captiv, nu mai este stat si atunci sunt loviti si cetateanul si familia. Daca nu mai au stat, cetatenii nu mai au identitate. Prin urmare, statul trebuie intarit, pentru a se ocupa de binele comun – si atunci toate lucrurile vor intra in firescul lor.

Nu exista educatie, pentru ca nu exista stat, iar familia este subrezita. Eminescu a enuntat esenta: „scoala va fi scoala, cand omul va fi om si statul va fi stat”.

Educatia romaneasca este sinonima cu Spiru Haret. Cu exemplul lui Haret putem redestepta o tara. Educatia nu inseamna doar ca dascalul si invatatorul sunt distribuitori de informatii, cum se intampla din ’90 incoace. Educatia construieste o tara, un neam. In clipa in care se va intampla asta, vom avea o educatie. Educatia, insa, este asigurata de stat. Or, statul, daca este captiv, inseamna ca nu mai este stat si, in consecinta, ca nu mai avem educatie.

Educatia inseamna sa inspiri mintea nu sa incarci capul!

Dascalul adevarat nu livreaza informatie, ci plamadeste copilul, viata lui, tara si neamul romanesc. Copilul este izvorul bucuriei din care putem bea toti, prin urmare, trebuie sa investim tot ce avem in tanara generatie a tarii.

Dar, conducatorii vremelnici ai Romaniei au distrus tara. Iar putinii profesori adevarati pe care ii mai avem au mainile legate.

Scoala romaneasca actuala este o rusine. Daca vrei sa inrobesti o tara, ii distrugi educatia. Asa s-a si intamplat. Daca ai educatie performanta esti, ca popor, liber. Romania este un vultur inchis intr-o cusca, in care nu poate sa-si intinda aripile sa zboare.

„Cum arata astazi scoala, asa va arata maine tara”, spunea Spiru Haret in 1895. Calitatea educatiei este conditia de baza pentru ca Romania sa-si asigure un loc in cursa civilizatiei contemporane. Educatia si formarea profesionala reprezinta baza dezvoltarii tarii, alaturi de intarirea familiei, pentru ca avem nevoie de un pol moral.

„Tinta cea mai inalta a educatiei e sa formeze caractere, iar caracterul nu este un dar, ci o suma de deprinderi tari, dobandite prin munca”, spunea Simion Mehedinti. Scoala muncii, seriozitatea si constiinta lucrului bine facut trebuie sa inlocuiasca improvizatia si superficialitatea.

In orice scenariu de viitor, cheia succesului rezida in factorul uman, prin modernizarea accelerata a invatamantului, cercetarii, sistemului de sanatate, prin preventie. O populatie sanatoasa, bine educata si informata este chezasia functionarii institutiilor democratiei. Numai astfel ea devine imuna la intoxicare si manipulare, si numai astfel poti ridica o societate pe drumul fascinant al civilizatiei.

Manualele alternative? O samavolnicie! Istoria poporului roman este cumva alternativa? Geografia tarii este cumva alternativa? Mama este alternativa? Avem cumva alternative sau dileme cu privire la adevarurile morale? Ca sa nu mai vorbim de implicatiile in viata de zi cu zi: un scolar de 35 de kg trebuie sa poarte in spate un ghiozdan cu manuale si caiete alternative de 7-9 kg. Daca distrugem coloana vertebrala a copilului si ii periclitam sanatatea, putem oare invoca o coloana vertebrala si o sanatate alternative? Dar carui politician agramat care conduce azi tara ii pasa?…

Mai toti politicienii nostri sunt „profesori” – nu de gimnaziu, nu de liceu, ci profesori universitari. De unde pana unde?! Pe vremea lui Spiru Haret, ca sa obtii titlul de profesor treceai prin examene dure, trebuia sa inveti pedagogie, iar, la final, numirea era semnata de Rege. Astazi, Romania este tara cu cele mai putine ore tinute in afara salilor de clasa, in muzee, institute stiintifice de cercetare etc. Interesul elevilor creste proportional cu noutatea, la care se adauga varietatea formelor de predare – lucru valabil peste tot.

Diferenta dintre nivelul de pregatire al elevilor buni si al majoritatii este imensa. Romania are rate ingrijoratoare de abandon la nivel gimnazial si liceal, cu toate ca invatamantul obligatoriu este de 10 ani. Invatamantul superior scoate pe banda rulanta absolventi interesati doar de diploma. Se citeste foarte putin. 1,5% din adolescenti citesc cel mult 2 carti / an. Camera Deputatilor a votat cheltuirea a 28 de milioane de euro pentru cumpararea de stick-uri de memorie, in conditiile in care 50% din scoli nu au apa calda si caldura. Totul este absurd in Romania!

Rezultatele exceptionale care mai apar sunt datorate elevului, deci studiului individual, si nu sistemului de invatamant, care nu favorizeaza varfurile, valorile intelectuale reale – ba chiar se teme de ele. Bursele sunt acordate in functie de cat de bine se fofileaza studentul in sistem si nu dupa capacitatile sale deosebite.

Sursa: Cumpana Romaniei, de Calin Georgescu, Editura Christiana, Bucuresti, 2016.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!