Știri din cultura românească

mogosoaia, icoane ferestre ale credintei

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia - Evenimente luna noiembrie Palatul Mogoșoaia

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia invită publicul, la începutul lunii noiembrie, la o serie de evenimente culturale:

mogosoaia, incognito

La Parterul Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia se va deschide sâmbătă, 5 noiembrie 2022, de la ora 14:00, expoziția INCOGNITO, artist Ioan ISAILA, curator Cristina Simion.

Isaila e o figura solitară. Fără a putea fi asimilat unei mișcări sau unui grup artistic, refuzând imaginea mitică a artistului ‘diferit de ceilalți’, căutând esența prin eforturi ciclice, monotone, aparent lipsite de aura inspirației, de strălucirea spontaneitatii creatoare, dar impregnate de o viziune artistică armonică și monumentală, Ion Isaila are o veritabila vocație de constructor în arta contemporană. ‘Incognito’ e o retrospectivă căreia i se refuză explicit acest statut. Prezentând publicului serii diferite de lucrări reprezentative nu atât unor perioade de creație distincte, cât idealului artistic pe care Isaila îl urmează, expoziția este gândită astfel încât să propună o selecție impresionantă prin sobrietate ascetică”.

Cristina Simion

mogosoaia, palatul mogosoaia

Galeria Cuhnie, găzduiește în perioada 6 noiembrie – 3 decembrie 2022 expoziția O VIAȚĂ ÎNTR-O VALIZĂ. Curator: Iuliana Mihalcea.
Vernisajul expoziției va avea loc în data de 27 noiembrie, începând cu ora 13.30.

Întregul calvar al exilului de la începutul războiului din Ucraina a fost concretizat într-un Proiect Cultural numit „O viață într-o valiză” care pornește din Paris, punctul de destinație al refugiaților, și se întoarce spre Ucraina travesând țările străbătute în zilele exilului. Proiectul este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii din România și a Institutului Cultural Român. O poetică sumbră însoțește imaginile desfășurate în expoziție, drama transpare în lucrările fiecărui artist. Este, am putea spune, o școală în care modelul de reprezentat este suferința iar fiecare plastician îi percepe nuanțele prin propria viziune, dar spre o transformare în speranță și reîntoarcere. Forța vieții va străbate straturile suferinței cu credința că prezentul va germina într-un nou viitor.

Formatul flexibil al proiectului a permis cooptarea unor plasticieni ai țărilor străbătute iar în final, ajuns în România, artiștii găzduiți de Expoziția de pictură și Artă contemporană de la Palatul Mogoșoaia sunt: FELIX AFTENE, ION TIȚOIU, MARIA CONSTANTINESCU, FLORENTIN SÎRBU, LELIA RUS PÎRVAN, FLORIN STOICIU, INGNAT ȘTEFANOV, EUSEBIO SPÎNU, IONNEDELCU, IOANA LAVINIA STREINU, MARIANA CONSTANTINESCU, MARIETA BESU, ANA-MARIA CEARĂ, IULIA PANĂ, COSMIN GROSU, CRISTINA TUDORACHE, ANCA
PAȘA DEACONU, ALEXANDRU POTECĂ, GHEORGHE URDEA, CĂTĂLIN TRANDAFIR, ANDREEA RĂDULESCU, ANCA GEORGESCU, LIZ MARTONCSAK, IULIA MIHALCEA, JORG KUB, THOMAS LEIMER, STRAJEȚ PIOTR GRIGOROVICI.

mogosoaia, icoane ferestre ale credinteiLa galeria Foișor, Raluca Rogozea și Natalia Lazăr vă invită la expoziția de icoane intitulată Ferestrele Credinței. Vernisajul expoziției va avea loc în data de 12 noiembrie, de la ora 13.00 însă publicul poate vizita expoziția începând cu data de 6 noiembrie.

La Galeria Foișor a Palatului vor fi expuse peste 30 de icoane, reprezentând stiluri iconografice specifice picturii pe sticlă, de la arta populară naivă a zonei Nicula, la stilul bizantin. Printre exponate se află icoane realizate de cele două colecționare aduse în fața publicului vizitator pentru prima dată.Colecția Raluca Rogozea, din care fac parte și creații proprii, este o continuare a Colecției de icoane pe sticlă „Remus Rogozea”, tatăl său, cu rădacinile în Țara Făgărașului, într-o sinteză fascinantă a tradiției cu tehnici și culori moderne. Dintre principalele teme amintim: „Maica Domnului Îndurerată”, „Sf. Gheorghe”, „Sf. Haralambie”, „Sf. Ioan Botezătorul”, „Îngroparea lui Iisus”.

Colecția Natalia Lazăr este concepută ca un parcurs al icoanelor pe sticla ce poartă un întreg univers de inspirație divină si dezvăluie o amplă viziune ce reunește trecutul și viitorul, într-un prezent continuu: „Cina cea de Taină”, „Botezul Domnului”, „Maica Domnului Îndurerată”, „Praznicar”. Între trecut și viitor, colecțiile permit familiarizarea vizitatorilor cu motivele ancestrale regăsite în tehnica picturii pe sticlă.

mogosoaia, recital angela sindeli

Soprana Angela Șindeli invită publicul în Sala Scoarțelor a Palatului Mogoșoaia, sâmbătă 5 noiembrie, de la ora 15.00, la un eveniment muzical intitulat Reverii de toamnă. Lied-uri și romanțe. Interpreta va fi acompaniată de pianista Andra Demidov. În cadrul evenimentului, publicul va avea ocazia de a o asculta și pe artista Elena Dragomir, laureată a Festivalului Crizantema de Aur.

Fundația Culturală „Remember Enescu” va susține, duminică 6 noiembrie, de la ora 15.00, un nou recital marca Ambasadorii Muzicii, în cadrul căruia tineri muzicieni vor încânta publicul în atmosfera specială a Sălii Scoarțelor din Palatul Brâncovenesc. 

Vă așteptăm la Palat cu universul de așteptare al unei emoții intense!

ucraina, rusia, romania, u-craina, tara de la margine, la margine, corvin lupu, razboiul din ucraina

DEMERS UNIC LA NIVEL MONDIAL: Un grup de parlamentari români cer Pacea imediată între Ucraina și Rusia – NU BĂGAȚI ROMÂNIA ÎN RĂZBOI!

Excelenței Sale, Domnului Președinte Klaus Werner Johannis

Domnului Prim-ministru, Nicolae Ionel Ciucă

Domnului Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale

Domnului Bogdan-Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe

Domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne

Domnului Eduard Raul Hellvig, Director Serviciul Român de Informații

Domnului Gabriel Vlase – Director Serviciul de Informații Externe

Grupul de parlamentari români alcătuit din:

Senator – Doamna Diana IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ,

Deputat – Domnul Francisc TOBĂ,

Deputat – Domnul Dumitru COARNĂ,

Deputat – Domnul Mihai LASCA,

Deputat – Ciprian CIUBUC

În calitate de parlamentari români, care au obligația să reprezinte interesele poporului român în ansamblul său și ale României, astfel cum este prevăzut în art. 61 și 69 din ConstituțiaRomâniei.

Art. 61 – Rolul şi structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

Art. 69 Mandatul reprezentativ

(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

Facem prezentul demers,

– având în vedere contextul internațional conflictual, generat de războiul dintre Ucraina și Federația Rusă, care poate oricând să degenereze într-un conflict, ce ar putea depăși amploarea celui de-al doilea război mondial, cu atât mai mult cu cât în sprijinirea militară a Ucrainei sunt implicate 40 de state,

– având în vedere prezența pe teritoriul României a unor unități militare din mai multe state ale NATO, inclusiv o unitate militară de atac a SUA, situație care a generat nemulțumiri ale Federației Ruse și a condus la formularea de amenințări fățișe la adresa României,

– având în vedere acuzațiile Federației Ruse că România s-ar  fi implicat în acest conflict prin tranzit de armament către Ucraina, trimiterea în Ucraina de armament produs în România, primirea pe teritoriul României a unor aeronave militare ucrainene care s-au refugiat și au aterizat pe aeroporturi din România,

– faptul că România nu are obligații față de niciuna dintre cele două țări beligerante, care nu sunt nici aliate, nici în stare de dispută sau conflict cu România și cu care poporul român dorește să aibă bune relații deopotrivă,

– având în vedere experiența istorică a poporului român care a mai fost împins în războaie de către aliații României, inclusiv recent, în Orientul Mijlociu, războaie care, în anul 2018 au fost catalogate de președintele SUA, Donald Trump, ca fiind „mari greșeli”,

– având în vedere nevoia de neutralitate declarată a României, precum și dorința exprimată în spațiul public a poporului român, într-un procent covârșitor, pentru ca România să nu se implice în război,

– având în vedere trecutul nostru istoric comun cu aceste țări beligerante, Ucraina și Federația Rusă.

– având în vedere nevoia României de a întreține relații de bună vecinătate cu toate țările vecine, dar și cu partenerii noștri strategici,

– lipsa comunicării autorităților române cu poporul român,

– lipsa comunicării autorităților române cu Parlamentul României, având în vedere prevederile art. 92 Constituție care dispun că numai cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, Președintele României poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate și implicarea țării într-un conflict armat.

De asemenea, suntem preocupați de escaladarea conflictului armat dintre două țări vecine și conștienți de riscul extinderii acestuia la nivel european, având în vedere că încercările timide de până acum ale delegațiilor de reprezentanți ale celor două țări de a se ajunge la încetarea ostilităților și la un acord de pace, au eșuat, războiul continuând, ducând la pierderi de vieți omenești și afectând grav economia, în primul rând a României, dar și europeană și mondială.

Ca urmare a celor expuse mai sus, am luat inițiativa declanșării unor demersuri pentru apărarea securității naționale și teritoriale a României și a poporului român, solicitându-vă implicarea în calitate de instituții ale Statului român cu prerogative pe această linie.

În acest sens vă solicităm primirea în audiență pentru a vă expune planurile care pot salva România de la implicarea directă și fățișă în război, cu respectarea tuturor tratatelor și acordurilor internaționale pe care și le-a asumat România.

Având în vedere statutul României de țară neimplicată în război, sperăm noi, este extrem de important ca România să fie țara care să inițieze demersuri pentru încheierea de urgență a păcii, mai ales că avem poziția geostrategică perfectă pentru medierea conflictului. Ceea ce se întâmplă aproape de granițele României reprezintă un grav pericol la adresa securității naționale a României și trebuie oprit de îndată. Poporul român deplânge declanșarea ostilităților militare pe teritoriul Ucrainei, iar singura implicare a României în acest conflict trebuie să fie de ordin umanitar, ceea ce poporul român a făcut și face încă de la declanșarea conflictului.

În sensul celor menționate mai sus, Grupul de parlamentari subsemnat vă solicită o întâlnire la sediul instituției. Așteptăm cu mult interes acceptul pentru această întâlnire și vă asigurăm de cea mai înaltă stimă și considerație.

Senator – Doamna Diana IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ,

Deputat – Domnul Francisc TOBĂ,

Deputat – Domnul Dumitru COARNĂ,

Deputat – Domnul Mihai LASCA,

Deputat – Domnul Ciprian CIUBUC

București

1 noiembrie 2022

valeriu gafencu, sfantul inchisorilor

Ioan Ianolide - Calea fericirii (partea a II-a)

Fire generoasă şi entuziastă, încă de tânăr Valeriu era purtat de idealuri înalte.

„Esenţialul gândurilor mele din acea vreme – e vorba de vârsta liceului – era ca eu să devin un om de mare valoare. Înţelegeam prin aceasta un om care să joace un rol covârşitor în istorie, un om care să dea ceva neamului. Voiam să fac mult bine în lume”… [Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, pagina 233, Editura Christiana, București, 2006]

„Trăiam o viaţă normală în studenţie, eram unul din cei mai apreciaţi studenţi, iubit de toată lumea şi cu o sete neobişnuită pentru Ideal: o lume nouă, în care să domnească iubirea şi dreptatea, armonia desăvârşită.” [Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, pagina 233-234, Editura Christiana, București, 2006].

Cu astfel de gânduri, în mod firesc va fi atras de Frăţiile de Cruce, în rândurile cărora se va regăsi pe deplin. Foarte iubit de tinerii al căror îndrumător ajunge, va lega cu ei o adevărată comuniune. Peste toate acestea vin arestarea şi condamnarea la 25 de ani închisoare. Singura vină: implicarea din tot sufletul în educaţia – e drept sub nume interzis – din Frăţiile de Cruce.

Ajuns la Aiud, are parte de un regim dur. Vreme îndelungată, după cum va mărturisi el mai târziu, petrece mai mult izolat, fiind scos la plimbare doar o oră şi jumătate pe zi. Începutul acesta nu a fost deloc uşor. Spune într-o scrisoare: „Şi, dragă mamă aş vrea să ştii că am suferit mult. În prima iarnă mă trezeam noaptea din somn şi, în singurătatea celulei, în frig şi în foame, priveam întunericul şi şopteam încet, ca să aud numai eu, dar aşa de tare ca să audă Dumnezeu: «mamă, mi-e frig şi mi-e foame!». La început a fost greu de tot” [Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, pagina 234, Editura Christiana, București, 2006].

Suferinţa e şi mai apăsătoare pentru că, știindu-se nevinovat, nu-i înţelege rostul. „Cu primul pas pe care l-am făcut în închisoare, m-am întrebat pentru ce am fost închis. Pe planul vieţii sociale, privind relaţiile mele cu lumea în care am trăit, am fost privit ca fiind foarte bun, un exemplu de conduită morală. Dacă intram în conflict cu cineva, era numai pentru Adevăr.” [Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, pagina 231, Editura Christiana, București, 2006].

Extras din Sfântul Închisorilor – Valeriu Gafencu
Partea a II-a – Aiud

anti-romania, romania, pseudo-romania

Scrisoare deschisă a unui grup de OFIȚERI (r) adresată președintelui Johannis: ROMÂNIA JEFUITĂ

În situația actuală, când patriotismul pare că abia mai pâlpâie și în mijlocul trupelor și-a făcut loc trădarea, oportunismul și lașitatea, noi, militarii în rezervă, cei care am rostit un „Jurământ de Credință” și care ne-am făcut datoria față de Patrie, nu putem rămâne nepăsători la acțiunea de distrugere a țării.

La peste trei decenii de 1989, România se află în agonie. Țara este pradă jafului și cotropirii, cum nici în vremea otomanilor și a fanarioților nu a fost.

Suveranitatea a rămas doar în Constituție, iar țara ați adus-o în situația unui condamnat la pedeapsa capitală care doar așteaptă lovitura de bardă a călăului.

Înainte de a fi o îndatorire constituțională, fidelitatea față de țară este înscrisă în ADN-ul nostru.

Suntem vocea inclusiv a celei mai mari părți a personalului activ. De aceea, noi, soldați ai țării până la cea din urmă bătaie a inimii, cântărindu-vă faptele, socotim de datoria noastră să vă atragem atenția, că lucrați contra interesului național.

Naționalismul este sufletul politic al corpului etnic prin care ne afirmăm valorile și demnitatea poporului român.

Vă cerem să încetați de îndată blamarea naționalismului și prigoana românilor!

Instrucțiunea publică, cultura, cercetarea sunt șubrezite pe zi ce trece. Cu complicitatea unora, desăvârșiți cea mai nefastă perioadă a ceea ce istoricii vor numi cel mai mare exod românesc.

După al doilea război mondial, bolșevicii au importat – în afară de crimă și gulag – statui cu Lenin.

Vă cerem să nu ne mai aduceți în mijlocul nostru idoli falși, simboluri care ne insultă memoria istorică!

Încetați acțiunea de deprofesionalizare a instituțiilor care sunt garantul statalității și de deturnare a misiunilor personalului, precum și pe cea de învrăjbire a militarilor activi și în rezervă, pentru că Oștirea a pus România pe hartă!

Încetați folosirea celor din serviciile secrete în scop politic ori străin!

Nu mai alimentați atitudinea ofensatoare la adresa credinței creștine, a Bisericii Ortodoxe în special, și protejați familia, așa cum a lăsat-o Dumnezeu!

Creați locuri de muncă pentru a păstra și a readuce în țară românii băjenari.

Opriți înstrăinarea ultimelor active ale statului român, încălcarea legii la nivel înalt și alimentarea degradării climatului de armonie socială. Încetați subminarea economică, șubrezirea sistemului energetic, precum și înstrăinarea pământului agricol, pentru că în el se află moaștele strămoșilor care s-au jertfit pentru țară.

Nu mai numiți agenți ai unor entități străine transnaționale în funcții-cheie!

Încetați sfârtecarea și regionalizarea țării, umilirea românilor, batjocorirea simbolurilor naționale, defrișarea pădurilor și exportul de materii prime!

În condițiile molimei, opriți încercările autoritarist-dictatoriale, încălcarea Constituției și discriminarea unor categorii sociale!

Renunțați la agenda globalist-neomarxistă și nu mai fiți vrăjmașii poporului român!
Consolidați democrația, nu o șubreziți; semănați unire, nu discordie!

Gândiți-vă la izbucnirea unei calamități, a unui război și decretarea mobilizării. Cum credeți dvs. că veți fi comandant al Oștirii, inclusiv al nostru?

București, 30 septembrie 2021.

Semnatari:

General de Flotilă Aeriană (retr.) Radu THEODORU;

Colonel (rez.) Florin ȘINCA;

Colonel (rez.) George BADIU;

Colonel (rez.) Petre CHIȚU;

Căpitan comandor (rez.) Ioan NICHITEAN;

Colonel (rez.) Cezar MANOLACHE;

Colonel (rez.) Luminița ION;Colonel (rez.) Marian CRISTEA;

Colonel (rez.) Lena MITROI;

Colonel (retr.) Nicolae VĂDUVA;

Locotenent (rez.) Valentin BERCĂ;

Locotenent (rez.) Gheorghe ALEXANDRU;

Eugen SECHILA, subofițer, Legiunea Străină;

Colonel (rez.) Gabriel GEANTĂ

mnar, muzeul national de arta al romaniei, Expoziția „PARTEA NEVĂZUTĂ A COLECŢIEI LUCIA DEM. BĂLĂCESCU"

Muzeul Național de Artă al României - Expoziția „PARTEA NEVĂZUTĂ A COLECŢIEI LUCIA DEM. BĂLĂCESCU”

Muzeul Național de Artă al României anunță vernisajul expoziției „Partea nevăzută a colecției Lucia Dem. Bălăcescu” care va avea loc duminică, 23 octombrie, 2022, ora 16.00, la Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei nr. 111). Cunoscuta jurnalistă, realizatoare TV și radio, Andrea Esca, va fi prezentă la eveniment și va rosti cuvântul de deschidere.

Pentru prima dată, vor fi expuse peste o sută de lucrări din colecția lăsată de artistă prin testament muzeului, în cea mai mare parte grafică, dar și o selecție valoroasă de picturi, care surprind evoluția și diversitatea creației sale artistice, de la primul desen în cărbune realizat în anul 1914, până la peisajele marine din anul 1976. Expunerea este completată cu fotografii de familie, acte de studii și manuscrise.

„Inaugurăm cu acest vernisaj seria expozițiilor prezentate de personalități din alte domenii decât cele artistice, în susținerea ideii că operele de artă se adresează publicului larg și nu privesc doar specialiștii. Vrem, astfel, să aducem arta mai aproape de cei cărora le este destinată” afirmă Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Lucia Dem. Bălăcescu s-a născut în București, la 22 ianuarie 1895, într-o veche familie boierească cu rădăcini în Oltenia. A studiat pictura la București și la Paris, a fost activă în cercurile artistice ale vremii: Sindicatul Artelor Frumoase, Asociația Femeilor Pictore și Sculptore, Contimporanul, Arta Nouă, Criterion, Grupul Plastic 1934, Corpul Artiștilor Plastici, unde și-a construit atent imaginea unei artiste excentrice și joviale. Stilul său artistic, ușor de recunoscut, a fost titrat ca „stilul LDB”, îmbinând cu succes elemente avangardiste cu o abordare aparent naivă, înclinată spre imaginar, grotesc sau oniric. Artista a avut o activitate prolifică și ca critic de artă, fiind autoare multor articole despre viața culturală a epocii și a două volume de memorii. Deși a avut o sănătate șubredă, a participat la majoritatea expozițiilor de grup și a deschis cu regularitate expoziții personale în Capitală. S-a stins din viață în anul 1979.

Cu acest prilej este lansat și repertoriul colecției în care sunt reproduse color toate cele 304 de lucrări de artă donate, precum și materiale documentare legate de opera artistei.
Expoziția face parte din seria expozițiilor ce au genericul „Partea nevăzută…”, cu lucrări selectate exclusiv din depozitele muzeului, fiind a doua realizată după „Partea nevăzută a colecției de artă Alexandru Phoebus” din anul 2019.

Participarea la vernisaj se face pe bază de invitație, accesul liber pentru publicul larg fiind admis în limita unui număr de 50 de persoane.

Curatorii expoziţiei: Liliana Chiriac și Ilinca Damian
Autor catalog: Ilinca Damian
Muzeograf: Monica Croitoru
Conservatori: Marina Iliescu, Nela Mihai, Ionuţ Sâmbeteanu

Durata expoziției: 26 octombrie 2022 – 26 martie 2023
Bilet de intrare: 20 de lei

legile justitiei, adrian toni neacsu

Adrian Toni Neacșu - Legile justiției nu pot fi adoptate decât după organizarea unui referendum

Slăbirea autorității Curții Constituționale în justiția națională este o problemă de interes național care nu poate fi „promovată” decât după consultarea voinței populare.

Consider că acum, mai cu temei ca niciodată, este obligatorie organizarea unui referendum de consultare a voinței populare. Constituția României, în întregul ei organic, emană de la poporul român, care în exercitarea suveranității naționale a adoptat-o prin referendum.

Așa cum schimbarea literei Constituției, în sensul de rescriere a unuia sau altuia din textele sale, nu se poate face decât în urmă unui referendum național, la fel schimbarea spiritului fondator al acesteia nu se poate face decât în urma consultării voinței naționale, printr-un referendum consultativ.

Constituția României prevede explicit o ierarhie a normelor juridice aplicabile oricărui cetățean român, oricărei autorități publice și oricărui conflict juridic, normele constituționale fiind în vârful ierarhiei normative, peste tratatele și acordurile internaționale, inclusiv peste tratatele constitutive ale UE (art. 11 alin. 2, art. 20 și art. 148 alin. 2 și 3).

În vederea garantării acestei supremații a Constituției României, Curtea Constituțională este singurul interpret oficial al normelor constituționale, iar deciziile sale sunt general obligatorii pentru toate autoritățile și persoanele (art. 147 alin. 4).

Prin proiectele de legi ale justiției s-a impus o viziune contrară acestor principii fondatoare constituționale, CCR urmând să aibă un rol decorativ, iar deciziile sale să nu mai fie obligatorii prin ele însele în justiție, judecătorii urmând să stabilească de la caz la caz dreptul aplicabil, dând prioritate dreptului sau jurisprudenței europene (CJUE) chiar peste litera Constituției, fără ca prin aceasta să mai poată fi sancționați.

Prin aceste legi nu se modifică vreun text din constituție (art. 147 rămâne formal acolo), ceea ce nici nu s-ar putea, dar se modifică spiritul ei.

Modificările sunt justificate în mod explicit în expunerea de motive și în justificarea votului dat în Parlament de intenția de a da în justiția românească prioritate dreptului uniunii europene.

Se realizează, insidios, o de-suveranizare a justiției naționale.

Este o acțiune chiar împotriva Tratatului UE care în art. 4 alin. 2 recunoaște tuturor țărilor membre UE și deci și României „identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale”.

România renunță unilateral, fără să i se ceară, la identitatea constituțională națională, care este de neconceput fără o Curte Constituțională care să-și impună puterea obligatorie a deciziilor sale date în garantarea supremației Constituției.

Poate mai mult ca niciodată o politică publică promovată de autoritățile legiuitoare nu a fost de interes național ca acum. Atunci când voința poporului român asupra unei chestiuni de interes național nu este cunoscută sau este incertă, Președintele României are obligația să organizeze un referendum consultativ.

Se prezumă că în general Parlamentul reprezintă voința poporului, dar atunci când există îndoieli cu privire la aceasta, cetățenii trebuie chemați să își exprime opțiunea în mod nemijlocit, prin intermediul mecanismul democrației directe de consultare a voinței poporului, care este referendumul.

Până acum zeci de mii de cetățeni (adunate ajung la peste 45.000) au semnat petiții într-un termen foarte scurt prin care denunță ca fiind împotriva voinței naționale destructurarea sistemului de putere reglementat de Constituția României. Tulburarea și îngrijorările din societatea românească sunt mai mult extinse.

Președintele Iohannis are obligația morală, de conștiință, și constituțională să înghețe adoptarea legilor justiției până ce poporul român nu își exprimă voința în mod direct, în exercitarea directă a suveranității sale.

Nimeni nu poate confisca suveranitatea națională, adică voința poporului român, nici măcar Președintele României (art. 2 alin. 2).

Mai mult rolul constituțional al Președintelui este de mediere între societate și autorități.

Societatea este în fierbere, iar între ea și autoritatea legiuitoare (Parlamentul, care a doptat legile) și executivă (Guvernul ca inițiator al legilor) s-a creat o falie imensă.

Președintele României trebuie rugat, somat, forțat să întrebe titularul suveranității naționale și autorul Constituției României, adică poporul român, care este voința sa și la ce își dorește să renunțe din identitatea sa națională constituțională.

P.S.: Vă rog să distribuiți mesajul ăsta, e încă la stadiul de reflecție, în toată zona celor care au acționat împotriva acestor modificări și a filosofiei lor retrograde, în special către (sper să nu conteze ordinea – și îmi cer scuze pentru cine uit): Marina-Ioana Alexandru, Elena Radu, Diana Iovanovici-Șoșoacă, George Simion, Dan MV Chitic, Starea de Libertate, Dumitru Coarnă, Partidul Ecologist Român, Luis Lazarus-Zeus Tv, Radio Gold FM Romania, Codrin Ștefănescu, Alianța Pentru Patrie, Coaliția pentru Națiune, Flux24 și mulți alții.

A consemnat pentru dumneavoastră av. Adrian Toni Neacșu.

palatul mogosoaia, marin preda

Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” - Eveniment dedicat scriitorului MARIN PREDA la Palatul Mogoșoaia

Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, vă invită duminică, 23 octombrie 2022, începând cu ora 10.30, la fosta Casa de Creație a Scriitorilor (Vila Elchingen), la evenimentul dedicat Centenarului Marin Preda: Marele singuratic – de la Siliștea-Gumești la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia.

De cum sosesc, invitații vor păși pe urmele lui Marin Preda și ale personajelor sale, într-un pelerinaj ghidat în complexul istoric Mogoșoaia care include: Curtea de onoare – Ghețăria – Serele Nicolae Bibescu – Cuhnia – Turnul porții – Biserica „Sfântului Gheorghe” – Parcul englezesc amenajat sub îndrumarea Marthei Bibescu – Palatul Brâncovenesc – Centrul de conferințe și rezidențe (se deschide publicului cu acest prilej camera în care a locuit și a scris Marin Preda în ultimii ani de viață).

În continuare se vizitează o expoziție de carte, fotografii, documente și manuscrise inedite.

Urmează în Sala Marin Preda de la Vila Elchingen evocarea: „Marin Preda – 100 de ani”. Participanți: Nicolae Pungă – director Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” și scriitorii Varujan Vosganian – prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Scurtu, Ștefan Mitroi. Moderator: Mariana Sipoș.

Programul include, de asemenea, proiecții video cu Marin Preda într-o suită de interviuri și filmul documentar „Moromeții – azi” realizat în 1995 de Mariana Sipoș, film care include convorbiri realizate la Mogoșoaia si la Siliștea-Gumești, cu participarea lui Eugen Simion, Stere Gulea, Victor Rebengiuc, Cornel Popescu, Vasile Popovici, Elena Preda și a rudelor lui Marin Preda din sat.

La eveniment vor participa Niculae și Alexandru Preda – fiii scriitorului.

Proiectul a fost inițiat și conceput de Mariana Sipoș, membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră în conducerea Filialei București, secțiunea Proză.

haideti la piata, sustinem micul producator local, tudor urse, sustinem micul producator roman, hai la piata

Tudor Urse - Campania Haideți la Piață! Susținem micul producător local!

Mă încântă tare mult mersul la piață.

Si asta o am de când mergeam cu tata când eram mic și îmi dădea să ronțăi un ardei gras.

Mi-a rămas întipărit gustul.

Acuma merg la rândul meu cu ai mei copii să cunoască, guste, și să înțeleagă că la piață găsesc legume și fructe de calitate.

Avem mare noroc cu ei!

Așa că haideți cu toții să ne vedem la piață pe 1 noiembrie.

Azi o zi mâine o săptămână poimâine toată luna.

Să facem să devină o obișnuință mersul la piață. Mai ales că avem de ce.

Haideți la piață!

constantin oprisan, strigat

Cătălin Brănescu - Au înviat mărturisitorii!!!

Astăzi, 21 octombrie, anul 2022 d.Hr., de praznicul Sfințiilor Cuvioși Mărturisitori, „zisă Domnul către ucenicii Săi:
Poruncă nouă dau vouă!”

A venit vremea să „acceptăm că mai trebuie să ne şi jertfim”!

A venit „vremea-n care un ţăran român luptă cu zece mercenari.”

„Plouă cu spini…”

Tu? „Ce zici? Te lași călcat în picioare de inamici?
Sau te ridici până-n sinaxare după Mucenici?!”
„iubirea e opusul controlului,
Și-i singura șansă a poporului împotriva monopolului!”

Acest text s-a „scris din reflex, bre”, cu „expresii din texte”-le, fraților întru Hristos!

Cu dragoste nemărginită pentru: „Vulcănescu, Nicoleta Nicolescu, Atanase, Ștefănescu Jimboiu, Volănescu, Elisabeta Rizea, Rizea Dobre, Radu Gyr, Părintele Iustin și alți cuvioși și martiri.”

„Orice martiriu pentru Adevăr este nu numai Mărturisitor ci și Răscumpărător, chiar pentru călăi!

Vorbim de oameni, care s-au distins prin modul lor de viață, în ceea ce privește înțelegerea și trăirea acestui Adevăr, adus de Dumnezeu pe Pământ.

Dumnezeu i-a arătat biruitori!” – Părintele Amfilohie Brânză

Astăzi, au înviat Mărturisitorii!

„Cinste martirilor apărători de Patrie,
Că nu i-au speriat nici armele nici gratiile!”

„Deci ia atitudine, curaj, gratitudine!
Flori de colț sunt numai la mare altitudine”

„E ultima noapte de dragoste-n familie
Și întâia noapte de război surd în prima linie.”

Slavă Domnului!

„Doamne iartă”-ne, fie voia Ta „încearcă”-ne!

intermezzo, laura niculescu, adrian dica

Centrul de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” Mogoșoaia - INTERMEZZO, cu Laura Niculescu și Adrian Dică

În perioada 8-31 octombrie 2022, la Centrul de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” Mogoșoaia, va avea loc expoziția de pictură intitulată INTERMEZZO, artiști Laura Niculescu și Adrian Dică.

Vernisajul va avea loc în data de 8 octombrie 2022, de la ora 17.00.

La Galeria Parter a Palatului vor fi expuse peste 30 de lucrări de artă contemporană realizate de cei doi artiști în perioada recentă propunând două demersuri artistice distincte.

Intermezzo reliefează momentul intermediar și starea de căutare în care se află cele două demersuri vizuale reunite într-o singură expoziție. Evenimentul are pretenția de a sintetiza activitatea artistică precedentă a artiștilor și de a prefața viitoarele abordări. Concomitent marchează o a-II a acțiune similară a celor doi în această formulă, mizând pe factorul experimental și continuitatea vizuală, artistică, tehnică. La nivel conceptual, lucrările dezbat pe planuri individuale problematici pe teme ontologice si fizice.

Vă așteptăm cu drag!