Ilie Badescu – Omului modern i-a disparut dimensiunea sufleteasca

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/01/152481.jpg” image_size=”medium” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/01/152481.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”Ilie Badescu – Omului modern i-a disparut dimensiunea sufleteasca” font_container=”tag:h3|font_size:24px|text_align:center|line_height:1.8em” use_theme_fonts=”yes”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1556612945516{margin-bottom: 0px !important;}”]Profesorul Ilie Badescu, fost sef al Catedrei de Sociologie a Universitatii din Bucuresti si actualul director al Institutului de Sociologie al Academiei Romane, spune ca libertatile sunt uneori false libertati acoperind, de fapt, manifestari cu orientare de tip anarhic. El spune ca omul modern are o dimensiune sufleteasca diminuata fara de care exista riscul confuziei dintre medicina umana si cea veterinara.

Sociologul a vorbit pentru Evenimentul Zilei si despre Referendumul pentru Familie si a explicat ca cei care ataca aceasta initiativa sunt de fapt promotorii unei cunoasteri de tip agresiv de vreme ce vad in popor, ca intreg, locul unei optiuni gresite.

– Cum vedeti aceasta promovare a libertatii totale?

– As propune sa facem intai o distinctie. Exista un tip de orientare acoperita de notiunea respectiva, libertate, dar de fapt ea defineste altceva. Este, de fapt, orientarea de tip anarhic. De exemplu, in clipa in care in „libertatea” ta se strecoara o tendinta de negare, de limitare a ceva sau a cuiva, nu mai este vorba despre libertate. Acolo este deja sursa unui tip special de nihilism si efectul este unul anarhizant. In mod normal, libertatea este expresia acelui tip de conduita care conduce la performanta, la creativitate, la plenitudine, la unitate. Ori, in momentul in care eu, in libertatea mea, te limitez pe tine, te neg pe tine, aceea nu este libertate pentru ca se contrazice pe sine. Este un termen care se contrazice inlauntrul lui, este o contradictie logica. In epoca moderna, dupa parerea mea, s-a ingustat enorm campul libertatilor pentru ca s-a creat un camp largit al manifestarilor de tip anarhizant.

– Vreti sa spuneti ca este o falsa libertate?

– Categoric. Libertatea o putem discuta relational. Firesc este ca, in relatia eu-tu, relatia dintre mine si celalalt, cum spune parintele Staniloaie, sa-ti ofer sufletul meu ca pe o casa, ca o pe o locuinta sufleteasca, in asa fel, incat tu sa te poti afirma implinitor, si eu sa nu devin pricina de poticnire si, mai grav, de smintire, pentru celalalt. Atunci si acolo, in acea relatie, avem semnul libertatii. Acea relatie este casa libertatii.

– Unde gasim acest tip de relatie in care sa se manifeste tipul de libertate despre care vorbiti?

– Tipul de relatie in care acest tip de libertate se manifesta in plenitudinea ei este, mai intai, relatia cu Dumnezeu, ca Dumnezeu al iubirii. Iisus Hristos S-a facut pe Sine rob si S-a suit pe cruce pentru mantuirea, salvarea, vindecarea omului cazut atins de maladia mortii vesnice. Prin urmare ii reda vesnicia vietii chiar daca pentru aceasta omul va cunoaste moartea ca trecere. Dar aceasta nu va fi moartea eterna, ci moartea relativa, adica trecerea din lumea trecatoare in lumea netrecatoare a luminii divine. Celalalt tip de relatie in care te poti afirma sufleteste in deplinatatea fiintei tale trupesti si sufletesti este relatia de casatorie, adica familia asa cum a creat-o Dumnezeu. Fiindca acolo este unire totala in trup si in suflet pe durata calatoriei noastre pe Pamant. Adica unul traieste in sufletul celuilalt, in trupul celuilalt, in totalitate, nu in parte. Si atunci cei doi realizeaza ceea ce se numeste comuniune. Nicaieri, in niciun alt fel de grup social, tipul acesta de performanta nu se realizeaza in deplinatatea ei ca in familie.

– Despre Referendumul pentru Familie ce parere aveti?

– Indreptatirea referendumului este un lucru care tine de legitimitate, nu de legalitate. Se tot invoca legea: cine are dreptul sa dea ultima decizie in legatura cu referendumul. Problema de fond este: cine are legitimitate sa ceara un referendum. Or, legitimitate, asa stim din toate teoriile despre democratie, o au cei multi, adica poporul, in primul rand. Despre popor se spun multe fiindca, in raport cu accesul la discursurile publice, el este anonimul de ultima instanta. Oricum, ideea conform careia marele numar ar fi mediocru este adevarata doar pentru multimile agresive nicidecum pentru popoare. In plus, daca intampinam marele numar (deci „poporul”) cu etichete negativiste doar pentru ca in albia lui (a marelui numar) se gandeste altfel despre un lucru decat gandesti tu, trebuie sa stii ca cel agresiv esti tocmai tu. In momentul in care eu spun despre tine ca esti prost doar pentru ca esti diferit ori gandesti diferit, asta inseamna ca in momentul acela eu te-am desfiintat pe tine ca alteritate, ca diferenta. Adica am devenit, cum s-ar spune, agresor si tautologic. Deci eu in raport cu tine, chiar atunci cand tu esti dusmanul meu, trebuie sa reactionez dupa invatatura evanghelica, a Mantuitorului Hristos, care imi spune foarte clar: daca celalalt te uraste pe tine, tu iubeste-l. In momentul in care ai spus ca celalalt e prost doar pentru ca gandeste altfel decat tine, tu l-ai desfiintat. I-ai retras calitatea de fiinta inzestrata cu inteligenta minimala. Nu poti sa spui ca toti ceilalti nu au acces la functia intelegerii, doar pentru ca, repet, in albia lor gandeste diferit de tine.

– Dar dumneavoastra, ca sociolog, observati o fractura in societate pe aceasta tema?

– Fracturile in societatea moderna si post moderna sunt multiple. Asta e o trasatura generala, dar oamenii pot gresi. Sunt, cum am precizat, si multimi care gresesc. Dar acestea sunt multimi. Fenomenul de multime are o trasatura prin care poate induce, de exemplu, o mediocrizare a sufletului, dar numai pe durata manifestarii ei ca multime cu tendinta agresoare. In multime, individul poate fi atat de puternic dominat de emotionalitatea multimii, care, daca imbraca forma maniei, il impinge la acte violente. Depinde care este tipul de emotionalitate care se instaleaza in multimea respectiva. Si asta da, daca vreti, si tipul de inteligenta si tocmai tipul de emotionalitate face multimile inteligente sau neinteligente, morale sau amorale.

– Pornind de la aceasta teorie, daca poporul greseste in cazul referendumului?

– Prima chestiune: aici nu mai este vorba despre un fenomen de multime. Oamenii acestia care au raspuns la o intrebare (in cazul acesta e vorba despre o intrebare asupra atitudinii fata de o chestiune foarte precisa) nu formeaza o multime decat in sens pur statistic, nu spiritual. Acestia sunt un grup de indivizi care raspund rational la o intrebare pe care o inteleg. Nu putem spune ca toti cei care au raspuns la respectiva intrebare au fost, brusc, idiotizati. Ce sa-i tampeasca?! Adica cine a savarsit actul acesta de magie colectiva incat oameni din structuri, din straturi sociale foarte diferite, cu profesiuni foarte diferite, cu niveluri de educatie foarte diferite, sa fi devenit brusc toti tampiti!?

– Biserica Ortodoxa este acuzata ca a provocat aceasta „tampire in masa”.

– Cine spune chestia asta reprezinta o minoritate fara de cea mai elementara instructie religioasa ori compusa din persoane de rea intentie (adica exponenti ai antiortodoxiei). Se spune ca Biserica Ortodoxa poate induce sentimente cu emotionalitatea confuza. Pai iubirea este emotionalitate confuza? Iubirea la care indruma Biserica Ortodoxa, iubirea fata de dusman, de inamic, de vrajmas, este aceasta o emotionalitate confuza, o emotionalitate care ar induce o „tampire in masa”, cum sustin acesti necajiti cu mintea? O emotie, precum iubirea, e cea mai intelegatoare si mai inteligenta emotie din campul emotionalitatii universale. Nu poti sa spui ca este confuza si ca asta creaza mase confuze ori ignorante. In al doilea rand, Biserica Ortodoxa, indruma spre smerenie, precum spune Iisus Domnul: „Uite-te la tine! Vezi-ti barna din ochii tai, nu firul de praf din ochii celuilalt!”. Adica: cerceteaza-te pe tine si vezi-ti locul pe care il ai in fata celuilalt si in fata lui Dumnezeu. Daca tu nu te poti smeri nici nu poti sa ai distanta necesara fata de tine si de patimile tale, adica nu il poti primi pe celalalt, si ca atare ai pierdut dreptul de a-l critica pe acela, dar ai loc destul sa te critici pe tine. Daca ai trezvia binecuvantata. Sa retinem, referendumul nu este o actiune indreptata contra persoanelor cu alta orientare sexuala. Nu. Obiectul referendumului este definirea casatoriei in Constitutie, nu acceptarea sau respingerea persoanelor cu alta orientare sexuala. Si, in nici un caz, Biserica Ortodoxa nu-i exclude de la Sfanta Liturghie pe cei cu alta orientare sexuala si nici nu indruma spre ura fata de ei, ci din contra, spre intampinare cu iubirea cea fara de patimi si deci fara de referential sexual, Doamne fereste! Referendumul, asadar, nu este o actiune potrivnica vreunei chestiuni, precum orientarea sexuala, ci este doar o actiune de reasumare a unei definitii asupra unei institutii precum casatoria. Atat si nimic mai mult.

Sursa: evz.ro.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section]

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!