Noul Tratat Ribbentrop-Molotov – Intelegerea germano-sovietica din anul 1990

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/07/kohl-gorbaciov.jpg” image_size=”medium” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/07/kohl-gorbaciov.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”Noul Tratat Ribbentrop-Molotov – Intelegerea germano-sovietica din anul 1990″ font_container=”tag:h4|font_size:22px|text_align:center|line_height:1.66em” use_theme_fonts=”yes”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1562658285154{margin-bottom: 0px !important;}”]In ianuarie 1994, in revista britanica Intelligence Digest, care se distribuie pe baza de abonamente pentru persoane selectionate din mediile serviciilor speciale si care cuprinde numeroase informatii confidentiale, a fost publicat un articol, de catre redactorul sef, Joseph de Courey, referitor la un acord intre Uniunea Sovietica si Germania, incheiat cu prilejul unor discutii secrete, la Geneva, in septembrie 1990.

Cele doua parti au abordat problemele sferelor de influenta in centrul si estul Europei. Redactorul sef al revistei spunea ca, ulterior, veridicitatea informatiilor i-a fost confirmata si dintr-o alta sursa, neasteptata, care a dat gir informatiilor initiale.

Astfel, in septembrie 1990, la Geneva, germanii si sovieticii au cazut de acord asupra urmatoarelor decizii:[/vc_column_text][mk_padding_divider size=”20″][mk_custom_list style=”mk-icon-angle-right” icon_color=”#993300″]

• Uniunea Sovietica nu se va opune dezmembrarii Cehoslovaciei.
• Republica Ceha va deveni parte a sferei de influenta economica a Germaniei, cu scopul posibil de incorporare politica a regiunii in urmatorii 12-15 ani in Germania.
• Germania va compensa Rusia pentru daunele economice suferite prin pierderea influentei in Europa de Est.
• Ungariei i se va permite urmarirea scopului ei de a-si recastiga teritoriile pierdute dupa primul razboi mondial prin Tratatul de la Trianon, in fata Romaniei, Ucrainei, Cehoslovaciei si Iugoslaviei.
• Germania va spori ajutorul economic acordat Ungariei, pentru a o face mai atractiva decat vecinii ei.
• Uniunea Sovietica se angaja sa nu ridice obiectii la divizarea Iugoslaviei si sa accepte intrarea Croatiei si Sloveniei in sfera economica germana de interese.
• Uniunea Sovietica era rugata sa accepte unirea Ucrainei Transcarpatice cu Ungaria, daca nationalistii ucraineni ar desfasura activitati „distructive”.
• In afara de compensatia economica pentru pierderile suferite, Germania se angaja sa „nu fie activa” in chestiuni privind Ucraina si statele baltice si sa nu le considere parte a sferei de influenta economica a Germaniei.

[/mk_custom_list][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1562657983945{margin-bottom: 0px !important;}”]Prabusirea lui Mihail Gorbaciov si a Uniunii Sovietice, ca urmare a schimbarii modului de promovare a propriilor interese de catre Federatia Rusa, a grabit procesul de extindere a Uniunii Europene si a modificat proiectele germano-ruse privitoare la centrul si estul Europei. Noile proiecte aparute au fost elaborate pornindu-se de la premisele unificarii europene si extinderii cat mai adanc catre estul bogat in resursele de energie, materii prime si piete de desfacere care sa alimenteze uriasa economie europeana, mai ales pe cea a Germaniei.

Intelegerile germano-sovietice din anul 1990, chiar daca au nascut planuri incepute si apoi trecute in conservare, se aseamana izbitor cu Pactul Molotov-Ribbentrop. Deosebirea este doar de imagine. Clasa politica internationala si mass-media au condamnat in mod repetat si vehement Pactul Molotov-Ribbentrop, ca si dezmembrarile Cehoslovaciei, Romaniei si Iugoslaviei, din anii 1939-1941. In schimb, intelegerile din 1990, dezmembrarea Cehoslovaciei si Iugoslaviei si incercarile evidente de acelasi fel din Romania, nu sunt combatute, ci, din contra, sunt privite pozitiv si incurajate de forte aparent nevazute. Proiectele si actiunile politice sunt mult asemanatoare, pe alocuri identice, dar pozitia comunitatii internationale fata de ele este nu numai diferita, ci uneori opusa. Acest lucru nu poate sa ne faca sa nu constatam identitatea, in aceste cazuri, a politicilor hitleristo-comuniste din anii 1939-1940, cu cele din anii 1989-1990, ale regimurilor „democratice” din Germania si Uniunea Sovietica, ale lui Kohl si Gorbaciov.

Pentru unii aceste concluzii par dureroase. Este doar o perceptie datorata imensei manipulari a opiniei publice de pretutindeni, preocupare care inghite energii colosale si reprezinta a doua mare cheltuiala de resurse, dupa cursa inarmarilor. Cand lumea va intelege aceste realitati, regimul politic „democratic” se va putea reforma si, eventual, isi va putea prelungi existenta. Dupa deceniile care au trecut de la intelegerile germano-ruse, e timpul sa examinam cu seninatate aceste concluzii.

(Articol aparut in „Vitralii-lumini si umbre”- Revista veteranilor din serviciile romane de informatii, Anul IV, nr. 10/2012)[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section]

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!