Entries by Patrick Matis

Corneliu Coposu – Negociem orice, dar nu negociem principii!

Corneliu Coposu - Negociem orice, dar nu negociem principii!

Pe 11 noiembrie 1995 pleca la Domnul Seniorul Corneliu Coposu, exemplu de moralitate, pricepere, modestie, credință și demnitate.

A ispășit 17 ani și jumătate de temniță grea în timpul regimului criminal comunist, dintre care 8 in izolare totală.

Din decembrie ‘89 devine liderul opoziției împotriva FSN, care monopolizează puterea executivă și legislativă din România, confiscând Revoluția și viitorul acestei țări.

A fost mereu ținta unor virulente campanii de presă, prin care s-a încercat permanent compromiterea sa. Această campanie continuă și astăzi.

Seniorul Coposu a fost o rază de lumină în vremuri în care poporul român orbecăia în întuneric.

A fost înmormântat la Cimitirul Belu Catolic, fără funeralii naționale, dar sute de mii de români au venit să-l conducă pe ultimul drum.

„Credinţa mea sinceră, pe care o am de când eram mic şi cu care voi trece pe lumea cealaltă, este că democraţia şi normalitatea în ţara românească se va face numai o dată cu restaurarea Monarhiei.”

„Românii nu ar trebui să aibă linişte până ce Basarabia nu se va întoarce la patria mamă.”

„Nu resemnații scriu istoria, ci cutezătorii ei. Prin aceștia, neamurile sunt veșnice.”

„În fond nu e importantă persoana mea, importantă e ideea legată de viața mea. Dacă această idee va triumfa și dacă ea este îmbrățișată de prietenii mei și de opinia publică, apariția sau dispariția mea sunt secundare. Totul este să supraviețuiască o atitudine. Dacă aceasta va triumfa, dispariția mea nu mai e semnificativă.”

Patrick Matiș – UbiVers (poem)

Patrick Matiș - UbiVers

Mare de Soare și Soare pe Mare
Și am să cânt un vers.
Mare de Sare și Sare în Mare,
Rotunjind am șters
Un gând din microunivers.

Mare e Soarele și Soarele e Mare,
Pe măgar m-așez invers,
Mare, Soare, Soare, Mare,
Îmi amintesc în revers
De un instinct advers.

Soarele e în Zare, o zare cuprinzătoare.
Bună dimineața, Soare!
Zare cu Soare și Soare în Zare,
Și nu mă mai satur de viața ce răsare,
Pe de-a-ntregul în Mare!

Un vers ce șoptește
Al lumii-i bunul mers..!

Călin Kasper – Despre vânzarea Mintia și despre adevăratul patriotism pus în fapte

Călin Kasper - Despre vânzarea Mintiei și despre adevăratul patriotism pus în fapte

Am urmarit atent ce s-a petrecut luni, 09.11.2022 in fata tribunalului Hunedoara, unde doamna Sosoaca a participat la procesul pentru declararea vanzarii termocentralei Mintia ca ilegala.

Dupa terminarea procesului, doamna Sosoaca a prezentat pe scurt ceea ce s-a petrecut in sala tribunalului. Pozitiv a fost, ca judecatorul a acceptat cererea partii vatamate (poporul roman) reprezentat de Diana Sosoaca, ca la dosar sa fie adaugate documentele de introducere in insolventa a termocentralei si tot ce apartine de licitatie si de caietul de sarcini, care, zice-se, ar fi fost secret.

Hotii cu asta se apara, cu confidentialitatea unor documente. Dar la procese, nu ai cum sa nu admiti documente importante.

Cum poate un judecator sa discearna adevarul de minciuna, daca nu sunt prezentate documentele in cauza? Deci, bravo Diana, ai stiut sa faci intampinarea si documentele respective eficient, cu toate ca femeia a lucrat o noapte intreaga, ca sa nu scape termenul limita. Si Arhanghelul din Cer a ajutat-o ca sa reuseasca.

Referitor la cei prezenti in fata tribunalului ca sa-si manifeste solidaritatea cu demersul din proces, au fost putini. Cei mai multi au fost membri ai partidului SOS veniti din toata tara, asa cum au facut studentii din centrele importante din tara, in procesul colegului lor, hai sa-i spunem ca-l chema Cornila Padureanu, dat in judecata pentru uciderea prefectului de Iasi. Procesul a avut loc la teatrul din Turnu Severin, incepand cu data de 20 mai 1925 si care s-a soldat cu achitarea inculpatului, pentru ca se afla in legitima aparare.

Comparatia nici nu poate fi facuta cu acel proces, cand in fata teatrului s-a strans intreg orasul, plus studentii veniti din toata tara. Acolo, la Hunedoara, au fost prea putini sustinatori. Dar, au fost si patru avocati, afara de Diana, care s-au implicat in proces, a fost si presedintele sindicatului angajatilor din termocentrala, care s-a declarat parte vatamata, fiindca multi angajati au inca de primit salariile neachitate.

A fost si un fost angajat al termocentralei, care a adus vestea ca unitatea nu este pazita, desi are o valoare reala de cel putin un miliard de euro. Acel om spunea ca e o gaura in gard si ca linia ferata a inceput sa fie demontata. Ce pazeste sindicatul, m-am intrebat, daca nu e in stare sa asigure pichete de paza dintre muncitori?

Pana una alta, e intreprinderea lor si o pot apara contra hotilor si pradatorilor, daca ar avea suficienta initiativa. Si de ce la Hunedoara nu au fost prezenti mineri din Valea Jiului, cei care produceau carbuni pentru termocentrala? Ei nu sunt acum someri? Au stiut sa vina cu batele in Bucuresti ca sa bata oasmeni nevinovati, acum, cand erau in legitima aparare a dreptului lor la munca, au dormit pe o ureche, lasandu-i pe altii sa lupte pentru ei? Si locuitorii Hunedoarei, ai Devei, unde au fost?

Mai avem mult pana sa intelegem ce trebuie facut, ca sa le dam una peste bot celor care vor sa fure si ce ne-a mai ramas. Un aspect negativ a fost si cel reprezentat de unele postari, care intrebau prosteste, unde e AUR si unde e Simion. Eu am vorbit cu un prieten care face parte din AUR si-i cunoaste pe cei de la Hunedoara si cand l-am intrebat daca membri AUR din Hunedoara vor fi prezenti in fata tribunalului, mi-a spus ca nu crede si banuiesc ca nici nu au fost. Cum sa fie ei prezenti la o actiune a Dianei Sosoaca?

Mai natangilor, era o actiune pentru poporul roman, in care erati obligati sa fiti prezenti, daca ati pune interesele tarii mai presus de cele de partid. Acolo ati fi avut prilejul sa aratati ca nu sunteti infantili in gandire si ca sunteti patrioti adevarati. Ati dovedit ca mai aveti inca destul de slefuit pe tema asta. Aveti insa ocazia sa va revansati pe 19 decembrie, cand procesul va fi reluat. Simion ar putea sa faca si el apel la mebri AUR care pot, sa fie prezenti acolo nu pentru Diana ci pentru poporul roman.

Acolo se joaca o carte mare, mult mai importanta decat, sa zicem, introducerea unui amendament in parlament, la nu stiu ce lege, care oricum nu va fi aprobat de hotii din majoritatea parlamentara. Haideti, fratilor sa ne unim, ca altfel ne mananca astia de la putere de vii. Faceti ca italienii, care s-au unit si doar asa au reusit sa preia puterea. Acum, Italia are un guvern de dreapta, al celor care lupta pentru suveranitatea si interesele patriei lor.

A consemnat pentru dumneavoastra Calin Kasper.

Patrick Matiș – Zidirea Apelor (poem)

Patrick Matiș - Zidirea Apelor (poem)

Cade Piatră dupa Piatră din clădirea veche.
Plânge Lacrima-n tăciune îmbrăcată-n zeghe
Și nu se mai, renaște.

Curge-n sus un abur albăstrui întors.
Zboară-n zarea-ntunecată un susur curios
Și gura nu-i mai tace.

Laur după Laur în Victorie-ngustă,
Caută străpuns cu Privirea-i justă
Râvnit-a Pace.

Patrick Matiș – Voalul lui Aștarté (poem)

Patrick Matiș - Voalul lui Aștarté (poem)

În Voal.. Misterul.

Aștarté, reveria Lumii, iluzia lui Maia,
Țărână și Câmp, Fiică a lui Gaia!

O, Aștarté, Atotcuprinzătoare și Înminunată,
Puternică Prințesă, Regină, Fiică, Mamă și Feciorească Fată,
Ne călăuzești în Noaptea Sufletului cu a Ta Stea Încununată!

– Oare cât de frumoasă este Aștarté, Regina Nopții?
Poartă Semiluna pe cap și privirea-i de Foc,
Emană din sân raze de Aur și Noroc,
Precum Lakshmi, Mama Sorții!

Ați văzut-o, oare, pe Éa, Aștarté, Zeița Morții
Cum demn și misterios își poartă spada la cingătoare?
Însă aprigă și nemiloasă-i e privirea ucigătoare.
Din Iubire și Milă descăpățânează infidelii obstinați
Până-n zorii dimineții.

– Eu sunt Iștar, Mama ta, întruchiparea Milei Divine,
Și nici un muritor nu mi-a ridicat Voalul.
Pentru a mă vedea în splendoarea diafan de transparentă
A goliciunii Adevărului din Mine
Tu, călărețule, ascute-ți arcul în foc de stele!
Spuse Éa, Împărăteasa Renașterii mele.

Când porțile frumoasei Zeițe Amenti
Se deschid teribil de cumplite,
Valuri înspumante de adormiți sunt absorbite
Către Cetatea Dite cu un crescendo incrementi.
– Dar totuși, cine ți-a permis să dormi în priveghi?
O, tu, călărețule!
Fii sincer, ești tu cel care și-a destrămat Piatra Templului într-o zi de sâmbătă.. străvechi?

În pădurile de asupra punții
Cătălina, Prințesa Iubirii, cânt-o dulce lamentație razantă, prin mijlocul frunții
Pentru zglobiul și intensul Său consort, Plutoniul Zeu,
Zămislitor, teribil Cosmocrator și Luminos Androgeu.
De departe, Călărețul entuziasmat de chemarea lui Él,
Aleargă-n zăvoaie și coboară-n prislop
Lăsând în urmă foc, fum și țărână-n galop.
Pentru a-și întâlni iubirea înflăcărată din Turnul lui Bel.

Acolo se naște-o scânteie ce anunță Aurora Vieții,
În care Él și Éa îmbrățișându-se-n zămislirea triumfătoare, prelungindu-și coarda,
Către dezintegrare în spațiul vid și reintegrare-și mișcă soarta.
– Cine este Acela cu un coif de stele, ce șade în Turn?
Privește pe fereastră către Corbul lui Saturn,
Respiră prelung cu nemăsurată paciență
Un aer cosmic de smerenie, respect, sinceritate și reverență.
Căci, pentru Él, este treaz, întunecat, radiant, profund necunoscut și-ntămâiat.
– A muri e cel mai bine, judecă, și-și plecă ochii de diamant.

Balaurii dorm cu ochii deschiși printre ale-și pleoapelor zimți,
Cu Inima ce murmură precum corzile Universului în surdină cuminți
Pentru urechile celui ce nu știe și nu gustă, nu miroasă,
Și plânge rășină ce-i atinge propria piele tăbăcită și-ntoarsă.
În al zorilor nori străvezii precum oranjul pal
Al său frate se-ntoarce din luptă călare pe-al său împletoșat cabal
– Ridicați sabia voastră, voi, Lupi Albi ai Cetății
Și cântați cu Leul Roșu în chemarea demnității!
Aștarté se întoarce din caverna semitriumvirată
Prin Poarta Edenică revine pe cărarea-nmiresmată!

Nimic, Abis, Absolut, Zădărnicie,
Viață, Moarte, Stranie Nimicnicie!

 

Am consemnat,

Patrick Matiș

Poem extras din „Societatea Secretă”, cap. V, „Să fiu”.

,

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia – Evenimente luna noiembrie Palatul Mogoșoaia

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia - Evenimente luna noiembrie Palatul Mogoșoaia

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia invită publicul, la începutul lunii noiembrie, la o serie de evenimente culturale:

mogosoaia, incognito

La Parterul Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia se va deschide sâmbătă, 5 noiembrie 2022, de la ora 14:00, expoziția INCOGNITO, artist Ioan ISAILA, curator Cristina Simion.

Isaila e o figura solitară. Fără a putea fi asimilat unei mișcări sau unui grup artistic, refuzând imaginea mitică a artistului ‘diferit de ceilalți’, căutând esența prin eforturi ciclice, monotone, aparent lipsite de aura inspirației, de strălucirea spontaneitatii creatoare, dar impregnate de o viziune artistică armonică și monumentală, Ion Isaila are o veritabila vocație de constructor în arta contemporană. ‘Incognito’ e o retrospectivă căreia i se refuză explicit acest statut. Prezentând publicului serii diferite de lucrări reprezentative nu atât unor perioade de creație distincte, cât idealului artistic pe care Isaila îl urmează, expoziția este gândită astfel încât să propună o selecție impresionantă prin sobrietate ascetică”.

Cristina Simion

mogosoaia, palatul mogosoaia

Galeria Cuhnie, găzduiește în perioada 6 noiembrie – 3 decembrie 2022 expoziția O VIAȚĂ ÎNTR-O VALIZĂ. Curator: Iuliana Mihalcea.
Vernisajul expoziției va avea loc în data de 27 noiembrie, începând cu ora 13.30.

Întregul calvar al exilului de la începutul războiului din Ucraina a fost concretizat într-un Proiect Cultural numit „O viață într-o valiză” care pornește din Paris, punctul de destinație al refugiaților, și se întoarce spre Ucraina travesând țările străbătute în zilele exilului. Proiectul este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii din România și a Institutului Cultural Român. O poetică sumbră însoțește imaginile desfășurate în expoziție, drama transpare în lucrările fiecărui artist. Este, am putea spune, o școală în care modelul de reprezentat este suferința iar fiecare plastician îi percepe nuanțele prin propria viziune, dar spre o transformare în speranță și reîntoarcere. Forța vieții va străbate straturile suferinței cu credința că prezentul va germina într-un nou viitor.

Formatul flexibil al proiectului a permis cooptarea unor plasticieni ai țărilor străbătute iar în final, ajuns în România, artiștii găzduiți de Expoziția de pictură și Artă contemporană de la Palatul Mogoșoaia sunt: FELIX AFTENE, ION TIȚOIU, MARIA CONSTANTINESCU, FLORENTIN SÎRBU, LELIA RUS PÎRVAN, FLORIN STOICIU, INGNAT ȘTEFANOV, EUSEBIO SPÎNU, IONNEDELCU, IOANA LAVINIA STREINU, MARIANA CONSTANTINESCU, MARIETA BESU, ANA-MARIA CEARĂ, IULIA PANĂ, COSMIN GROSU, CRISTINA TUDORACHE, ANCA
PAȘA DEACONU, ALEXANDRU POTECĂ, GHEORGHE URDEA, CĂTĂLIN TRANDAFIR, ANDREEA RĂDULESCU, ANCA GEORGESCU, LIZ MARTONCSAK, IULIA MIHALCEA, JORG KUB, THOMAS LEIMER, STRAJEȚ PIOTR GRIGOROVICI.

mogosoaia, icoane ferestre ale credinteiLa galeria Foișor, Raluca Rogozea și Natalia Lazăr vă invită la expoziția de icoane intitulată Ferestrele Credinței. Vernisajul expoziției va avea loc în data de 12 noiembrie, de la ora 13.00 însă publicul poate vizita expoziția începând cu data de 6 noiembrie.

La Galeria Foișor a Palatului vor fi expuse peste 30 de icoane, reprezentând stiluri iconografice specifice picturii pe sticlă, de la arta populară naivă a zonei Nicula, la stilul bizantin. Printre exponate se află icoane realizate de cele două colecționare aduse în fața publicului vizitator pentru prima dată.Colecția Raluca Rogozea, din care fac parte și creații proprii, este o continuare a Colecției de icoane pe sticlă „Remus Rogozea”, tatăl său, cu rădacinile în Țara Făgărașului, într-o sinteză fascinantă a tradiției cu tehnici și culori moderne. Dintre principalele teme amintim: „Maica Domnului Îndurerată”, „Sf. Gheorghe”, „Sf. Haralambie”, „Sf. Ioan Botezătorul”, „Îngroparea lui Iisus”.

Colecția Natalia Lazăr este concepută ca un parcurs al icoanelor pe sticla ce poartă un întreg univers de inspirație divină si dezvăluie o amplă viziune ce reunește trecutul și viitorul, într-un prezent continuu: „Cina cea de Taină”, „Botezul Domnului”, „Maica Domnului Îndurerată”, „Praznicar”. Între trecut și viitor, colecțiile permit familiarizarea vizitatorilor cu motivele ancestrale regăsite în tehnica picturii pe sticlă.

mogosoaia, recital angela sindeli

Soprana Angela Șindeli invită publicul în Sala Scoarțelor a Palatului Mogoșoaia, sâmbătă 5 noiembrie, de la ora 15.00, la un eveniment muzical intitulat Reverii de toamnă. Lied-uri și romanțe. Interpreta va fi acompaniată de pianista Andra Demidov. În cadrul evenimentului, publicul va avea ocazia de a o asculta și pe artista Elena Dragomir, laureată a Festivalului Crizantema de Aur.

Fundația Culturală „Remember Enescu” va susține, duminică 6 noiembrie, de la ora 15.00, un nou recital marca Ambasadorii Muzicii, în cadrul căruia tineri muzicieni vor încânta publicul în atmosfera specială a Sălii Scoarțelor din Palatul Brâncovenesc. 

Vă așteptăm la Palat cu universul de așteptare al unei emoții intense!

Patrick Matiș – O, Dualitate! (poem)

Patrick Matiș - O, Dualitate! (poem)

O, Dualitate!
Reverberată Realitate!
Tu vii și pleci, urci și cobori,
Te întorci și reîntorci,
Te așezi și zbori,
Fuiorul Vieții îl torci
Cu două degete.

O, Dualitate!
Sabie cu două tăișuri!
Între timp mă pregătesc
Să-ți aflu ascunzișuri.
Îmi aluneci printre două degete
Și capeți altă față.
Îmi sufli-n lumânare cu un freamăt
Și-o șoaptă prin frunzișuri
C-un susur ca un fluierat cu două degete.

O, Dualitate!
Când te unești la zenit
Lună cu Soare rotunjești,
Pământul îl mângâi cu o boare,
Prin hăuri și genuni oceane înflorești,
Și în măruntaie frămânți Focul ce dogoară
Cu două degete.

Flux și Reflux.
Prin văi cobori,
Pe creste urci,
Căile ni le încurci,
Arbori peste noi dobori
Alunecând prin râuri în eflux.
Ca viitura prin ponori,
Fluierând… cu două degete.

Traian Dorz – Crucea (poem)

Traian Dorz - Crucea (poem)

Iubeşte’ţi crucea ta şi’o poartă,
Oricât de aspră ţi’ar părea,
Căci şi cea mai amară soartă
Cândva ţi’o îndulceşti cu ea.

Când, cu puterile sleite,
Nici s’o târăşti n’ai mai putea,
Prin cele mai fierbinţi ispite,
Mergi apărat de cruce ta.

Când se va năpusti furtuna,
Și nici un scut nu vei avea,
Cu’ncredere, întotdeauna,
Te’adăposteşti sub crucea ta.

Prăpăstii când o să te’afunde
Și nici un pod nu vei avea,
Ea peste ele’ţi va fi punte,
Și’ai să le treci pe crucea ta.

Iar când vei merge spre cunună,
Hristos ieşi’va’n calea ta,
Spunându’ţi: „Bine, slugă bună!”,
Și’n schimbul crucii ţi’o va da.

Mihai Eminescu – Ziarele din Iași…

Mihai Eminescu - Ziarele din Iași...

Ziarele din Iași ne aduseră curioasa știre că la sosirea M. Sale împăratului Austriei în Bucovina s-ar fi ivit între populațiunile române niște emisari cari sfătuiau pe săteni să nu iasă întru întîmpinarea lui, ci să aștepte venirea împăratului celui românesc.

În state mari, precum e monarhia austro-ungară, unde există colțuri de țară și plaiuri de munte nepătrunse de mișcarea prezentului și trăind cu totul în trecut în privirea limbei, obiceielor și tradițiilor, formarea unei asemenea mitologii istorice despre împărați românești e în adevăr posibilă. Există în Albania de ex. cîteva plaiuri românești nepătrunse de călători, despre cari puținii cîți au fost din întîmplare pe acolo spun că oamenii ies și azi la vînătoare cu arcuri și cu șoimi ca-n evul mediu. Între asemenea oameni știrea că Asan Împărat ar fi cutreierînd lumea desigur ar afla crezare.

Dar despre Bucovina îndeosebi, unde populația e relativ cu mult mai luminată decît în alte părți ale monarhiei și desigur mai în curentul timpului decît falconierii din Albania, puteam presupune că fabulele mitologice nu vor avea trecere.

Un ziar polon din Lemberg, „Slowo” („Cuvîntul”), ne aduce amănunte cari ar fi în stare a da fenomenului o altă esplicare. La gara din Cernăuți a fost arestat un agitator nihilist, anume Ivan Franco, publicist democratic-social, și partizan al unui om renumit, al fostului profesor de universitate Mihail Dragomanov. Înaintea sosirii împăratului Francisc Iosif în Galiția, Franco avea de gînd a înscena în Lemberg ori în alt loc vro manifestație politică oarecare. Poliția din Lemberg, aflînd despre planul acesta, l-a arestat pentru tot timpul cît s-a aflat împăratul în Galiția. Dar cînd împăratul plecă poliția-i dete drumul agitatorului. Acesta însă, în loc de-a se liniști, se grăbi de-a urma trenul împărătesc și de-a pleca, peste Colomeia, în Bucovina. în Colomeia se aflau adunați mulți studenți ruteni; dar ce se va fi pus la cale cu ei nu s-a putut afla. Poliția din Cernăuți, prinzînd de veste, [î]l arestă din nou. Cu arestarea lui stă însă în legătură și arestarea altor oameni cu apucături melodramatice și anume a acelora cari, cu mult înaintea sosirii împăratului, au cutreierat satele românești și le-a sfătuit ca nu cumva să facă ovațiuni împăratului, pentru că nu e împărat românesc. Ce se va întîmpla cu ei se va vedea din cercetările tribunalului din Cernăuți.

Dacă relevăm toate acestea e pentru a le pune în legătură cu oarecari fenomene curioase de la noi din țară. În Iași începuse a apărea un ziar, „Basarabia”, cu tendențe hotărîtor socialiste. În treacăt amintim că numărul întîi era bine scris românește și nu fără oarecare înălțare de simțiri și de vederi. Se știe asemenea că între studenții din România sînt unii, mai cu seamă dintre aciia cari se ocupă cu științele naturale, cari nu tăgăduesc că idealul lor politic este democrația socială.

E ciudat, însă nu fără nuanță ironică, ca tocmai adepții științelor naturale să n-aibă nici un fel de pricepere pentru natura statului și pentru fiziologia societății. Nu ei sînt însă de vină la aceasta, ci întreaga dezvoltare modernă și întreaga manieră liberală de-a reprezenta statul ca ceva convențional, bazat pe rațiune și pe contract sinalagmatic, iar nu ca pe-un product al naturii care trebuie privit și tratat ca atare.

Dar, abstracție făcînd de la toate acestea, rămîne cestiunea: există sau nu în România ramificații ale marii uniuni negative care fără a ști ce voiește, știe prea bine ce nu voiește, știe prea bine să nege organizarea actuală și instituțiile actuale?

N-o putem afirma, însă o seamă de simptome concurg a ne indica începuturile unei asemenea grave epidemii sociale.

Mihai Eminescu, 17 februarie – 31 decembrie 1880, TIMPUL

DEMERS UNIC LA NIVEL MONDIAL: Un grup de parlamentari români cer Pacea imediată între Ucraina și Rusia – NU BĂGAȚI ROMÂNIA ÎN RĂZBOI!

DEMERS UNIC LA NIVEL MONDIAL: Un grup de parlamentari români cer Pacea imediată între Ucraina și Rusia – NU BĂGAȚI ROMÂNIA ÎN RĂZBOI!

Excelenței Sale, Domnului Președinte Klaus Werner Johannis

Domnului Prim-ministru, Nicolae Ionel Ciucă

Domnului Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale

Domnului Bogdan-Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe

Domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne

Domnului Eduard Raul Hellvig, Director Serviciul Român de Informații

Domnului Gabriel Vlase – Director Serviciul de Informații Externe

Grupul de parlamentari români alcătuit din:

Senator – Doamna Diana IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ,

Deputat – Domnul Francisc TOBĂ,

Deputat – Domnul Dumitru COARNĂ,

Deputat – Domnul Mihai LASCA,

Deputat – Ciprian CIUBUC

În calitate de parlamentari români, care au obligația să reprezinte interesele poporului român în ansamblul său și ale României, astfel cum este prevăzut în art. 61 și 69 din ConstituțiaRomâniei.

Art. 61 – Rolul şi structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

Art. 69 Mandatul reprezentativ

(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

Facem prezentul demers,

– având în vedere contextul internațional conflictual, generat de războiul dintre Ucraina și Federația Rusă, care poate oricând să degenereze într-un conflict, ce ar putea depăși amploarea celui de-al doilea război mondial, cu atât mai mult cu cât în sprijinirea militară a Ucrainei sunt implicate 40 de state,

– având în vedere prezența pe teritoriul României a unor unități militare din mai multe state ale NATO, inclusiv o unitate militară de atac a SUA, situație care a generat nemulțumiri ale Federației Ruse și a condus la formularea de amenințări fățișe la adresa României,

– având în vedere acuzațiile Federației Ruse că România s-ar  fi implicat în acest conflict prin tranzit de armament către Ucraina, trimiterea în Ucraina de armament produs în România, primirea pe teritoriul României a unor aeronave militare ucrainene care s-au refugiat și au aterizat pe aeroporturi din România,

– faptul că România nu are obligații față de niciuna dintre cele două țări beligerante, care nu sunt nici aliate, nici în stare de dispută sau conflict cu România și cu care poporul român dorește să aibă bune relații deopotrivă,

– având în vedere experiența istorică a poporului român care a mai fost împins în războaie de către aliații României, inclusiv recent, în Orientul Mijlociu, războaie care, în anul 2018 au fost catalogate de președintele SUA, Donald Trump, ca fiind „mari greșeli”,

– având în vedere nevoia de neutralitate declarată a României, precum și dorința exprimată în spațiul public a poporului român, într-un procent covârșitor, pentru ca România să nu se implice în război,

– având în vedere trecutul nostru istoric comun cu aceste țări beligerante, Ucraina și Federația Rusă.

– având în vedere nevoia României de a întreține relații de bună vecinătate cu toate țările vecine, dar și cu partenerii noștri strategici,

– lipsa comunicării autorităților române cu poporul român,

– lipsa comunicării autorităților române cu Parlamentul României, având în vedere prevederile art. 92 Constituție care dispun că numai cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, Președintele României poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate și implicarea țării într-un conflict armat.

De asemenea, suntem preocupați de escaladarea conflictului armat dintre două țări vecine și conștienți de riscul extinderii acestuia la nivel european, având în vedere că încercările timide de până acum ale delegațiilor de reprezentanți ale celor două țări de a se ajunge la încetarea ostilităților și la un acord de pace, au eșuat, războiul continuând, ducând la pierderi de vieți omenești și afectând grav economia, în primul rând a României, dar și europeană și mondială.

Ca urmare a celor expuse mai sus, am luat inițiativa declanșării unor demersuri pentru apărarea securității naționale și teritoriale a României și a poporului român, solicitându-vă implicarea în calitate de instituții ale Statului român cu prerogative pe această linie.

În acest sens vă solicităm primirea în audiență pentru a vă expune planurile care pot salva România de la implicarea directă și fățișă în război, cu respectarea tuturor tratatelor și acordurilor internaționale pe care și le-a asumat România.

Având în vedere statutul României de țară neimplicată în război, sperăm noi, este extrem de important ca România să fie țara care să inițieze demersuri pentru încheierea de urgență a păcii, mai ales că avem poziția geostrategică perfectă pentru medierea conflictului. Ceea ce se întâmplă aproape de granițele României reprezintă un grav pericol la adresa securității naționale a României și trebuie oprit de îndată. Poporul român deplânge declanșarea ostilităților militare pe teritoriul Ucrainei, iar singura implicare a României în acest conflict trebuie să fie de ordin umanitar, ceea ce poporul român a făcut și face încă de la declanșarea conflictului.

În sensul celor menționate mai sus, Grupul de parlamentari subsemnat vă solicită o întâlnire la sediul instituției. Așteptăm cu mult interes acceptul pentru această întâlnire și vă asigurăm de cea mai înaltă stimă și considerație.

Senator – Doamna Diana IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ,

Deputat – Domnul Francisc TOBĂ,

Deputat – Domnul Dumitru COARNĂ,

Deputat – Domnul Mihai LASCA,

Deputat – Domnul Ciprian CIUBUC

București

1 noiembrie 2022