Cafeluța Culturală – Gugulanii, bănățenii care stau pe un munte de istorie

Gugulanii reprezintă denumirea generică sub care sunt cunoscuți locuitorii zonei Banatului montan din nordul județului Caraș-Severin și având ca centru urban municipiul Caransebeș. Numele de „gugulan” provine fie de la Vârful Gugu al munților Godeanu fie de la cuvântul „gugulană” care în dialectul aromân înseamnă „fata chipeșă și frumoasă”, respectiv „ciupercă cu pălărie roșie”.

Îndeletnicirile de bază ale gugulanilor sunt creșterea animalelor și pomicultura.

Gugulanii, neam de oameni muncitori si făloși, se trag de la muntele sacru al lui Zamolxe, Varful Gugu.

Istoria nu i-a făcut să-și abandoneze țara – Gugulania, imaginar trasată peste Banatul montan.

Aproape 100.000 de români se fălesc cu numele de gugulani. Pe ei îi unește o istorie construită în jurul Vârfului Gugu, obiceiuri neschimbate de veacuri, faima de a produce cele mai bune mere și mândria.

Țara aceasta există de mai bine de 2.000 de ani, dar nu este trecută pe nici o hartă.

O scurtă lecție de geografie, delimitare teritorială: Valea Bistrei, începând de la Bucova la Caransebeș, culoarul Timiș – Cerna, pâna la Teregova, Rusca, Valea Higegului, Munții Godeanu, până la izvoarele râului Bistra.

Vechea vatră a Gugulaniei se afla pe cel mai inalt varf al Munților Godeanu, Gugu (2.291 m), iar capitala se gasește la Caransebeș.

Ocupatii de bază prin traditie: agricultura si cresterea animalelor, negotul cu mere.

De religie ortodoxă, gugulanii sunt considerați „de cea mai curată origine dacică”, iar leaganul poporului, Vârful Gugu, este numit „muntele sacru al lui Zamolxe”.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!