Grigore Vieru – Continuatorul lui Eminescu

In parcul Herastrau, la intrarea dinspre piata Charles de Gaulles, printre multele statui de poeti si scriitori amplasate se afla si cea a poetului Grigore Vieru. Putina lume cunoaste si intelege importanta acestui om de tara. Unul din putinii oameni de cultura care a militat constant pentru reunificarea Romaniei cu Basarabia. Astazi se implinesc 85 de ani de la nasterea sa. Astfel, din partea redactiei Romania Culturala enumaram cateva momente importante din viata poetului.

Se naste pe 14 februarie 1935, in satul Pererita din Basarabia. Scoala o face in satul sau natal urmand scoala medie din Lipscani, pe care o termina in 1953.

Inca din studentie, scrie o serie de versuri pentru copii intitulata Alarma fiind foarte apreciat de critica literara.

Dupa studentie, continua ca redactor la diverse publicatii, in special pentru copii.

A fost un mare iubitor al poeziei eminesciene, drept pentru care in 1964 publica in revista Nistru poemul Legamant:

Stiu: candva, la miez de noapte,

Ori la rasarit de Soare,

Stinge-mi-s-or ochii mie

Tot deasupra cartii Sale.

In anul 1968 apare volumul de poezii Numele tau, care ii aduce o recunoastere binemeritata a criticii literare. Este considerata o aparitie poetica originala si devine, incepand din anul lansarii, obiect de studiu la cursurile universitare de literatura nationala contemporana. Poemele sale sunt dedicate lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Constantin Brancusi, Nicolae Labis si Marin Sorescu si devine un autor demn de a intra in cadrul eminent al literaturii romane pentru prima data cand asemenea dedicatii apar in lirica basarabeana postbelica.

In volumul de poezii pentru copii Trei iezi (1970), se gasea si poezia Curcubeul, in care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor romanilor. Evident ca „Marele URSS” se pune in miscare si peste cateva zile de la difuzare, retrage cartea din librarii, dand-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.

In 1973 ajunge in Romania, in cadrul unei delegatii de scriitori sovietici, pentru a se intalni cu redactorii revistei „Secolul 20” (Dan Haulica, Stefan Augustin Doinas, Ioanichie Olteanu, Geo Serban si Tatiana Nicolescu). In urma acestei vizite poetul marturiseste:

„Daca visul unora a fost sa ajunga in Cosmos, eu viata intreaga am visat sa trec Prutul.”

Colaboreaza cu marele (Ion Popescu) Gopo, scriind versurile pentru coloana sonora a filmului-animat Maria Mirabela in anul 1981. De asemenea, Zdob si Zdub a facut un cover dupa piesa.

Grigore Vieru a compus mult, insa cel mai mult a scris pentru copii. Astfel ii sunt recunoscute meritele in 1988 primind cea mai prestigioasa distinctie internationala in domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.

La sfarsitul anilor ’80, Grigore Vieru se gaseste in prima linie a Miscarii de Eliberare Nationala din Basarabia, textele sale (inclusiv cantecele pe versurile sale) avand un mare rol in desteptarea constiintei nationale a romanilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova si se afla printre organizatorii si conducatorii Marii Adunari Nationale din 27 august 1989. Participa activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM in care se voteaza limba romana ca limba oficiala si trecerea la grafica latina.

In anul 1990 Grigore Vieru a fost ales membru de onoare, iar in 1993 membru corespondent al Academiei Romane. In 1992, aceeasi academie l-a recomandat pentru Premiul Nobel pentru Pace.

Pe 16 ianuarie 2009, intorcandu-se de la un eveniment dedicat lui Eminescu, este grav ranit intr-un accident de masina. A incetat din viata pe data de 18 ianuarie a aceluiasi an, la exact doua zile dupa accident, in Spitalul de Urgenta din Chisinau, in urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat. Avea 73 de ani.

Lasa in urma sa, ideea de unire intre doua tari care bat cu aceeasi inima si o poezie pentru care ramane cunoscut ca un mangaietor de suflete. Fie ele mici sau mari. La multi ani, mare ucenic eminescian!

Ca sa fii roman, trebuie sa poti!


Doina

de Grigore Vieru

Ceva se-ntampla azi cu noi:
Azi lacrimile sunt gunoi.
Eu mor pe cruce pentru ea,
Iar lumea hohoteste rea.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!
Din paine iau, sa pot zbura,
Cat de pe flori albina ia.
Dar tot eu sunt si judecat
Ca, trandavind, m-am imbuibat.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!
Ajuns-am a umbla mereu
In brate cu mormantul meu.
Si nu stiu unde sa-l mai pun
Sa am un somn mai lin, mai bun.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!