Copleșiți și amenințați astăzi de panslavism, mâine poate și de pangermanism, noi nu ne putem mântui fără numai opuindu-le panromânismul.
Panromânismul dar, trebuie să fie astăzi ținta noastră comună de activitate.
Printr’nsul se completa sinteza noastră revoluționară. Revoluția de la 1821 a strigat dreptate și a vrut ca tot Românul să fie liber și egal, ca statul să se făcă românesc. Ea fu o revoluție democratică.
Revoluția de la 1848 a vrut ca Românul să fie nu numai liber, dar și proprietar, fără care libertatea și egalitatea e minciună.
Pentru aceia adăuga la deviza sa cuvântul frație, această condiție de căpetenie a progresului social.
Ea fu o revoluție socială. Revoluția viitoare nu se mai poate mărgini a voi ca Românii să fie liberi, egali, proprietari de pământ și de capital și frați asociați la fapta unui progres comun.
Ea nu se va margini a cere libertatea din lăuntru, care e peste putință a dobândi fără libertatea din afară, libertatea de supt domnirea streină, ci va cere unitatea și libertatea națională.
Deviza ei va fi: Dreptate, Frație, Unitate.
Ea va fi o revoluție națională. Aceasta este calea ce va lua revoluția română, în viitor.
Paris, 16 Septemvrie 1850, „Mersul revoluției în istoria românilor”, Nicolae Bălcescu
Leave a Reply
Want to join the discussion?Feel free to contribute!