Daniel Dines, UIPath, cea mai valoroasa companie inceputa in Romania

UiPath, o companie fondata in Bucuresti de romanii Daniel Dines si Marius Tirca si care s-a specializat in cea mai in voga tehnologie la nivel global – dezvoltarea de roboti software care automatizeaza procesele de lucru din companii, ar fi in discutii pentru obtinerea unei runde gigant de finantare care ar duce evaluarea companiei la 7 miliarde de dolari, mai mult decat dublu fata de situatia de la runda precedenta de finantare, scrie Business Insider, citand surse din industrie. Evaluarea nu este inca foarte clara sursele publicatiei mentionand ca aceasta ar urma sa varieze intre 6 si 7 miliarde de dolari.

Iata ce ne relateaza Daniel Dines, fondatorul UIPath, in cadrul ZF Live:

„Eu sunt din Onesti. Am terminat Facultatea de Matematica-Informatica in 1997. Ca fire, sunt destul de lenes, dar aveam un pic de talent la matematica si am intrat usor la facultate, la sectia de Informatica.

Facultatea m-a dezamagit, stilul, profesorii, nu prea am fost la facultate. Un lucru comun pentru multi din generatia mea. Mi-a placut mai mult liceul. Intr-o zi, un coleg mi-a zis ca se angajase ca programator si lua 300 de dolari pe luna. Eu cred ca traiam cu 30 de dolari pe luna atunci. Asa ca m-am apucat sa invat, am petrecut toata vara studiind un limbaj de programare dupa ce am facut rost de o carte. Dupa cateva luni m-am angajat la o firma care nu avea destule calculatoare. Asa ca lucram noaptea, de la 8 seara, pe un calculator de la ei. A fost placerea vietii mele. Era un calculator puternic pentru perioada aceea, a fost jucaria mea timp de sase luni. Imi puneam muzica, eram singur, studiam, lucram.

Cand s-a terminat proiectul, m-am dus la o companie de outsourcing frantuzeasca. Prin 1995-1996 incepuse un prim val de plecari de programatori romani la Microsoft. Veneau anual sa recruteze de aici.

Asa am ajuns sa dau si eu o serie de interviuri si mi-au facut o eforta pentru sediul din Seattle, de 60.000 dolari pe an brut. Era o oferta buna.

Cand am ajuns eu in State, in 2000, erau deja vreo 200 de romani la Microsoft. Am stat 5 ani in State si m-am intors in 2005. Nu ma acomodasem acolo. Si aveam <<drive-ul>> de antreprenor. Incepusem sa ma gandesc la niste produse. Am avut niste parteneri initiali, am facut niste businessuri de outsourcing, nimic major. Una din greselile mele a fost ca lucram speculativ. Asta e o greseala pe care o fac multi antreprenori. Am facut un produs pentru Windows, pentru <<search>>, dar nu a functionat, nu aveam nicio notiune de marketing atunci. Cand am facut primele reclame in Google Adwords si te limitau la un titlu de trei linii, nu inteleam cum poti sa reduci totul asa mult intr-un slogan.

Ingineria software nu e neaparat o munca de sinteza, e elaborare, analiza. De aceea eu am fost mereu un programator ok, nu stralucit. Eu sunt un om sintetic, nu analitic, ma plictisesc repede. Iau decizii cu informatii putine, e un <<skill>> foarte util pentru un CEO.

Primul client al UiPath a fost in 2014, cand o companie de BPO din India a venit la noi si a spus ca fac un proiect-pilot cu unul din competitorii nostri, dar ca acestia sunt foarte scumpi si nu prea receptivi la sugestiilor lor. Testand ce facem noi, au vazut ca se potrivea bine nevoilor lor. Am trimis trei oameni in India, inclusiv Marius (Tirca – n.red., al doilea fondator), unde au stat trei luni si am inteles in sfarsit piata. Ne-am dat seama ca noi aveam produsul bun, dar eram intr-o piata gresita. A fost noroc, un moment exceptional pentru noi. Daca se intampla cu 2 ani mai deveme nu am fi avut un produs pregatit. Competitorii nostri ar fi avut timp sa fie in fata si sa sugrume piata.

Urmatorul client important a fost Capgemini, care ne-a ales pentru ca si-au dat seama ca aveam cea mai buna tehnologie la acel moment. Tot in 2014, un alt client a fost Cognizant, o firma importanta americana, cu baza mare in India. Din feedbackul acestor 3 firme am reusit sa dezvoltam produsul.

In 2015 am primit prima finantare, la un incubator la Londra, de 1,6 mil dolari. Am folosit fondurile ca sa angajam oameni si sa ne extindem. Ne-am mutat din apartamentul din Delea Veche in iunie 2015. Finantarea ne-a ajutat sa ne schimbam mentalitatea,. Noi ne concentram sa ne pazim „cash-ul”. Acum am reusit sa avem curaj sa investim intr-o piata bazandu-te pe intuitia ca o sa creasca. E greu sa te desparti de bani cand ai muncit pentru ei.

In aprilie 2017 am ridicat o finantare de 30 de milioane de dolari, la o evaluare a companiei de 110 milioane dolari. Am dat mai putin de 30% din companie. La acel moment avem nevoie de capital si am inceput sa cautam investitori. Fondul de investitii Accel s-a miscat cel mai repede. A fost o coincidenta ca era o romanca partener acolo. Luciana (Lixandru – n.red) chiar ne spunea ca nu credea ca fondul va investi vreodata in Romania, nu era in target. Ei se uita la companii care pot valora un miliard. Nimeni nu se astepta sa ajunga la un miliard in 10 luni, dar si in 6 ani daca faci 10x nu e rau.

Eu am fost reticent la ideea de investitor, mi-l imaginam ca pe un rechin care vrea sa iti fure puiul. Dar am descoperit ca exista si investitori sofisticati, care vor sa duca un business inainte si cauta antreprenori care pot face asta. La marile companii de IT din SUA, CEO-ul este de cele mai multe ori chiar fondatorul.

Fondurile de investitii te ajuta sa recrutezi oameni foarte valorosi. Noi am platit 4 mil. de dolari comisioane catre firmele de recrutare. E foarte scump sa recrutezi o echipa. Noi platim salarii de top la nivelul tarilor in care mergem. In Romania ne uitam cat platesc alte firme pe aceeasi pozitie si platim 20% peste ei. Un programator bun face cam 3.000 euro net usor, pe cartea de munca, plus bonus de 20-30% pe an. UiPath are 600 de angajati cu oferte acceptate, din care in Romania peste 250.

Noi vrem sa fim un soi de Google sau Facebook in Romania, sa creem un nou tip de companie aici. Noi avem oameni de top din toate domeniile, nu doar programatori, ci si pe vanzari, juridic si marketing. Toti oamenii sunt la un nivel foarte sus.

A doua runda de finantare, de 153 milioane dolari, a evaluat compania la 1,1 mld.dolari. In general, ca organizare exista o companie care conduce runda de finantare si altele care fac parte dintr-un sindicat. Fondul Accel US a condus la noi negocierea. Ei au investit in Facebook, in Atlasian, la inceputurile companiilor.

Noi am avut si evaluari mai mari pe masa, de 1,2 mld.dolari. Dar e foarte important si ce oameni aduci la masa, cum te intelegi cu ei, cum se implica in companie. Investitorii nostri sunt foarte implicati, vin cu knowledge, cu relatii, ne deschid piete noi. Sunt oameni care sunt foarte interesati ca noi sa crestem, altfel au aruncat banii pe fereastra. Noi luam langa noi oameni care ne plac, cu care putem iesi la o bere. Altfel nu iese relatia. La fel am ales investitori care ne plac.

In acest moment, fondatorii companiei detin mai putin de 50% din UiPath, dar detinem controlul, avem drepturi de vot de peste 50%. Nu conteaza cat detii ca procent.

Avem venituri intre 50-100 mil. dolari astazi. Targetul de venit pe 2018 este de peste 200 mil. dolari. Suntem pozitivi. Nu avem nevoie de alta runda de finantare. Urmatorul pas este listarea pe bursa.

Sfatul meu pentru antreprenori este sa se duca la un accelerator. O idee singura nu are nicio valoare. Degeaba o ai daca nu faci ceva cu ea.

In prima runda de finantare, la o evaluare a companiei de 8 mil. dolari, investitorii au investit in noi, in echipa. Nu aveau nicio putere. Era un fond nemtesc, Early Bird, la care unul din parteneri este roman, Dan Lupu.

Cine are un prototip functional se poate duce la Dan Lupu. Cine are doar o idee sa se duca la un accelerator. Dar sa nu se duca singur, sa gaseasca mai multi oameni care cred in ideea lui. Asa ai mai multe sanse ca oamenii care finanteaza proiecte sa creada in ideea ta si sa iti dea 10.000 euro. E mult mai greu sa ridici 10.000 euro decat 1,5 mil. euro. E mai greu sa ridici 30 de milioane decat 153 de milioane.

Eu sunt foarte atasat de Romania, de colegi, de prieteni, de limba. Imi place Bucuresti, ma simt bine aici. Nu sunt traditionalist, dar as vrea sa las o mostenire aici.”

Sursa: zf.ro.