Martiriul lui Baba Novac

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/11/starina-novak.jpg” image_size=”full” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/11/starina-novak.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center” animation=”scale-up”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”Martiriul lui Baba Novac” font_container=”tag:h2|font_size:27px|text_align:center|line_height:2em” use_theme_fonts=”yes” css_animation=”fadeInUpBig”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1543393900374{margin-bottom: 0px !important;}”]In timp ce Mihai Viteazul se afla in pribegie la Praga, incercand sa recastige bunavointa imparatului Rudolf al II-lea, Baba Novac, capitanul sau sarb, a fost executat in piata centrala a Clujului. Dupa ce voievodul fusese infrant de numerosii sai dusmani si obligat sa ia calea exilului, Baba Novac intrase, in decembrie 1600, in serviciul generalului Basta, care ii incredintase misiunea de a apara frontiera Transilvaniei in zona Lipovei. In momentul in care transilvanenii au reinceput sa dea semne de nemultumire fata de stapanirea imperiala, Basta a incercat sa le recastige bunavointa predandu-li-l pe fostul general al lui Mihai. Baba Novac a fost adus la Cluj de soldati aflati in serviciul lui Basta, la 3 februarie 1601 si executat doua zile mai tarziu in piata centrala a orasului, impreuna cu duhovnicul sau sarb. Daca am spune ca el a fost ars pe rug nu am avea decat o foarte palida imagine a infioratorului supliciu la care au fost supusi doi oameni care trecusera de 70 de ani. Baba Novac si preotul sarb au fost legati de doua grinzi orizontale, asemanatoare unor frigari uriase, pe care calaii le invarteau deasupra focului. In prealabil, ei au fost schingiuiti si, partial, jupuiti de piele. Victimele erau stropite, din cand in cand, cu apa, pentru ca supliciul lor sa fie cat mai indelungat. Executia a durat aproape o ora si jumatate, pana in momentul in care Basta, care privea acest „spectacol” de la una dintre ferestrele resedintei princiare, a cerut ca victimele sa nu mai fie udate cu apa si sa fie lasate sa moara. Dupa executie, trupurile celor doi au fost scoase in afara cetatii si infipte in doua tepe ridicate in apropierea Turnului Croitorilor. Carnea lor a fost devorata de corbi, astfel incat, dupa cateva zile, nu mai ramasesera din ei decat oasele. Buni gospodari, clujenii au consemnat in detaliu, in socotelile orasului, cheltuielile reclamate de aceasta executie. La data de 6 februarie intalnim urmatoarele consemnari: „Am dat tiganilor pentru ca au schingiuit, au torturat, au fript si au tras in teapa pe Baba Novac si pe Preotul, florini 7, dinari 50… Am platit, pentru Baba Novac si Preotul, celor doi calai florini 3… Am platit lui Luca Ácsi, pentru ca a cioplit teapa pentru Baba Novac, florini 2.”

Basta il oferise nobililor pe Baba Novac cu scopul de a recastiga bunavointa acestora si a-i determina sa-si pastreze credinta fata de imparatul Rudolf al II-lea. Instalat la Cluj, intr-o casa situata in actuala Piata a Muzeului – cunoscuta, ulterior, sub numele de „casa Basta” – generalul imperial a participat, fara succes, la lucrarile Dietei Transilvaniei. Fara a fi impresionati de prezenta lui, nobilii transilvaneni reuniti in catedrala Sf. Mihail l-au ales, din nou, ca principe al Transilvaniei pe Sigismund Bathory. Pentru ca acesta nu se afla in tara, adunarea i-a incredintat regenta lui Stefan Csáky, iar apoi a intonat un Te Deum laudamus. Consilierii transilvaneni s-au deplasat, calare, pana la resedinta princiara, decizia Dietei fiind vestita public de la ferestrele acesteia. In prealabil, cu incepere din data de 3 februarie, portile orasului fusesera inchise. Ele au ramas zavorate timp de patru zile, pentru a face imposibila orice ingerinta exterioara si, mai cu seama, pentru a impiedica raspandirea oricaror informatii referitoare la evolutia lucrarilor Dietei. Infioratoarea executie a lui Baba Novac s-a desfasurat in toiul acestor evenimente, ea avand, poate, rostul de oferi un exemplu eventualilor nesupusi. Generalul Basta a mai zabovit in oras timp de cateva zile, incercand, fara succes, sa ajunga la o intelegere cu noii conducatori ai Transilvaniei. La 7 februarie 1601, la ora 10 dimineata, el a parasit, in sfarsit, orasul, fiind condus in mod solemn de catre consilierii transilvaneni pana la Poarta Ungureasca (situata pe actuala strada 21 Decembrie 1989, in apropierea Palatului Prefecturii). Parasind pe furis resedinta pe care imparatul i-o acordase in Silezia, Sigismund Bathory a revenit la Cluj in aprilie 1601, insotit de doar 20 de oameni. A fost primit, si de aceasta data, in triumf. Un triumf care a ramas, pentru el, cel din urma.

In august 1601, dupa victoria obtinuta asupra lui Sigismund la Guraslau, Mihai Viteazul si generalul Basta au intrat impreuna in Cluj prin poarta Podului (situata pe actuala strada Regele Ferdinand, in apropierea sediului Postei). Prudenti, clujenii au luat din timp legatura cu Basta, care a fost de acord sa nu le ingaduie ostenilor lui Mihai – insetati de razbunare pentru uciderea lui Baba Novac – sa intre in oras. In schimb, clujenii au achitat solda pe trei luni a armatei lui Basta si au acceptat incartiruirea in oras a unei garnizoane imperiale. Mihai Viteazul a inaltat un steag pe locul in care fusese ridicat in teapa Baba Novac, dar nu a putut face nimic pentru a razbuna moartea capitanului sau. In aceste imprejurari, la Cluj, vechile divergente dintre voievodul roman si generalul imperial au reizbucnit. Se pare ca, in cursul unei intrevederi cu generalul, Mihai ar fi exclamat: „Cine dracu sunt acei rudolfi si cezari despre care imi tot vorbeste unul ca Basta?” si alte asemenea lucruri putin magulitoare. Cateva zile mai tarziu, la 19 august 1601, pe campia Turzii, Mihai Viteazul a fost asasinat, din ordinul lui Basta, de capitanul valon Jacques de Beaury.[/vc_column_text][mk_padding_divider size=”20″][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/11/martiriul_lui_baba_novac.jpg” image_size=”full” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/11/martiriul_lui_baba_novac.jpg” frame_style=”border_shadow” desc=”Pagina din socotelile orasului Cluj cu mentionarea lui Baba Novac. Arhivele Nationale Cluj, Seria Socotelilor, an 1605, fila 5.” align=”center” animation=”scale-up”][mk_padding_divider size=”20″][/vc_column][/vc_row][/vc_section]

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!