In Articole

Nicolae Iorga - Se creeaza acum un tip de om universal, omul de nicaieri

„Scoala, fiind in afara de viata, invatandu-te sa nu tii cont de nimic ce e dincolo de casta culta, duce la scolarizare formala a omenirii. De aici a iesit o umanitate scazuta, lipsita de energie si entuziasm, lipsita de putinta de a actiona si a reactiona, o umanitate imputinata si strambata.”

„Astazi universitatea este o scoala de specialitati, nelegate intre ele, fara niciun fel de spirit comun si aceste actiuni au un scop care nu e in societate, ci peste ea si poate chiar impotriva ei. S-a creat tipul omului abstract, in afara de orice traditie si de orice imprejurari in care ar avea de trait, omul care stie dinainte unde va fi asezat (…).

Se creeaza acum, pentru o lume neorganica, un tip de om universal, omul care e de nicaieri si de peste tot, omul in afara de traditie, instrainat de mediul in care a trait. Iar de societatea aceasta nenorocita, intrata in tipicul scolii, oricine poate abuza, orice aventurier sau orice banda politica se poate face stapanul ei.” (Nicolae Iorga, Idei asupra problemelor actuale)

„Acel instinct care se intinde armonios asupra tuturor domeniilor si felul de a gandi, acel fel care se intinde armonios asupra multor secole si se leaga de o traditie milenara se cuvin imperativ a-i fi incatusate si stimulate romanului. (…) Gimnasiul si liceul sa formeze omul dinautru, omul armonios, omul sanatos, omul cu iubire pentru lucruri vrednice si folositoare, omul capabil de a da de la dansul, fara a cere prea mult, ceea ce este necesar pentru dezvoltarea unei societati. Romanul intreg de care avem nevoie. Nu fabricatiile in care e ceva specialitate si sub specialitatea aceea nimic. Caci nici o specialitate nu poate sa fie in adevar folositoare pentru oameni, si numai pentru o anumita ocupatie umana abstracta, decat cand isi infige radacinile intr-o cultura generala, ea insasi legata de instinctele cele mai vechi si cele mai sanatoase ale unui popor.” (Nicolae Iorga, Noua directie in invatamantul romanesc)

„Intaia noastra idee conducatoare a fost ideea crestina. (…) Ideile conducatoare au darul sfant de a apropia si infrati pe oameni, mai presus de orice deosebiri de fire, de situatie, de bogatie, de varsta: ele se poate zice ca fac parte din viata religioasa a popoarelor, si sunt adica acea religie ce are de preoti pe cei mai mari, mai buni si mai luminati oameni din fiecare generatie.

Pe cand, dimpotriva, interesul e pizmaret si galcevitor: el desparte un popor in clase care se vrajmasesc si in aceste clase chiar, dintre care nu e om care sa nu urmareasca mai multa putere si placere decat ceilalti, egoismul cel rau, iubirea patimasa de sine si numai de sine scapa din lanturile cuviintei si datinilor bune si se repede salbatic asupra bunurilor lumii. In acest fel, societatea se face vijelioasa, vesnic tulburata, nelinistita la lucrul ei, lipsita de siguranta in pastrarea roadelor ei si impiedicata in cugetarea mai inalta. Oamenii se simt tot mai departe unul de altul, legaturile ce sunt siliti sa le incheie nu mai sunt decat false si trecatoare.” (Nicolae Iorga, Ideile conducatoare din viata poporului romanesc)

Despre taranul roman de odinioara: „Taranul cel vechiu avea cunostinta ca reprezinta ceva in viata acestei tari, ca el este aproape intregul element militar al tarii; avea cunostinta ca toata tara e organizata pe temeiul vechilor sale datini si pe temeiul obiceiurilor pamantului; el simtea ca in tara lui este ceva si aceasta explica vitejia de odinioara. Vitejia acestor tarani de odinioara era un lucru natural; vitejia de azi a taranului roman ca ostas inseamna ceva extraordinar, inseamna cea mai mare jertfa pe care o poate face o clasa umilita, cand nu i se da nimic si care cu toate acestea iese oricand cu pieptul deschis inaintea strainilor.” (Partidele si tara)

Recommended Posts

Lăsați un comentariu

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
%d bloggers like this: