In Articole

Sabia lui Stefan cel Mare – Un mister ce inca dainuie

Despre Stefan cel Mare, s-a scris mult si inca se va mai scrie. De altfel, pe buna dreptate. Acest „atlet al lui Hristos” (numit astfel in urma victoriei zdrobitoare in fata turcilor la Vaslui in 1475, de catre Papa Sixtus al IV-lea oferindu-i cadou 2 lucruri: un steag de lupta si o spada), care a aparat credinta stramoseasca si a hotarelor Moldovei prin intelepciune, forta si chibzuinta timp de 47 de ani, va ramane un model de urmat chiar si pentru generatiile viitoare. Sacrul Eliade il numea: „cel mai mare conducator roman cunoscut vreodata!” Nu putem sa il contrazicem…

Cu toate ca o tara, ar trebui sa isi cinsteasca eroii neamului cum se cuvine si sa pastreze si promoveze orice obiecte personale ale acestora, aici se pare ca avem o buba.

Mai concret ma refer la celebra spada a lui Stefan cel Mare, care inca se afla la turci, autoritatile respective refuzand constant sa o inapoieze statului roman. Personal, o consider o mare pata asupra diplomatiei romane faptul ca nu au reusit nici pana acum sa o inapoieze. Vom incerca sa analizam mai jos cateva dintre povestile extrem de interesante despre ea. Sa vedem…

A fost doar una?

Sunt multe teorii care au circulat despre sabia lui Stefan. Le vom analiza pe cele mai raspandite dintre ele.

In primul rand trebuie stiut ca voievodul Moldovei a avut mai multe asemenea sabii. O marturie recenta o avem despre o copie a sabiei originale din Turcia daruita Muzeului de Istorie a Bucovinei in cadrul unei expozitii ce a avut loc in data de 14 august 2017. Expozitia ce a prezentat o colectie de 250 de obiecte religioase si documente referitoare la istoria Moldovei si Basarabiei. Iar o alta despre o sabie geamana a celei din Istanbul. Potrivit directorului muzeului de istorie al Bucuvinei, domnul Emil Ursu: „Spada este practic sora geamana a celei cunoscute de romani de la Muzeul din Topkapi. Spada a fost descoperita la sfarsitul anilor ’70 intr-o locuinta din Curtea Domneasca din Vaslui.” Ea va fi expusa la Suceava pana in februarie 2018, urmand sa fie imprumutata mai multor muzee pana in data de 1 decembrie 2018, cand va fi prezentata la Alba Iulia, cu ocazia Centenarului Unirii.

Dar cum de a ajuns spada la turci?

Exista mai multe supozitii, dintre care doua sunt cele mai credibile. In primul rand se presupune ca Stefan cel Mare si-a predat personal sabia turcilor, in momentul in care a acceptat sa plateasca tribut, iar cealalta varianta, si de departe acceptata, este jefuirea visteriei domnesti de catre turci. Acest eveniment s-ar fi intamplat dupa 1538, cand Petru Rares a fost alungat de campaniile de represalii ale lui Soliman Magnificul. Stefan Lacusta, domnul loial turcilor, i-a lasat pe otomani sa jefuiasca tezaurul, luand cu ei si spada voievodala. De atunci, spada lui Stefan cel Mare a stat in palatul sultanului.

Dar ce stim concret despre ea?

Carol Konig, un expert in armament medieval, ne scrie despre spada urmatoarele: „Cu lama dreapta si doua taisuri, brate drepte sau usor curbate spre lama, cu o lungime de cca. 110 – 130 cm, este atestata prin descoperirile arheologice, prezenta ei in scenele cu militari de pe frescele bisericilor moldovenesti ridicate si pictate in parte in timpul domniei voievodului, si de o serie de izvoare scrise. Astfel, acest tip de arma este confirmat de spadele descoperite la Targu. Neamt, la Deleni (jud. Iasi), la Cetatea Neamtului, sau de cele pictate la biserica din Balinesti”.

Asadar, din ce reiese, spada lui Stefan este de origine moldoveneasca. Iar istoricul doctor Andrei Esanu ne povesteste in articolul „Spada lui Stefan cel Mare”, publicat in revista ”Accente” din Chisinau in 2004, urmatoarele:

„Lama dreapta cu doua taisuri cu lungimea de 125 cm; pe ambele fete ale spadei, in lungul lamei, sunt facute cate 3 sentulete, cel din mijloc – mai lung, este insotit de alte doua mai scurte, de o parte si de alta. Spada descrisa are varf in forma de triunghi. Manerul armei in forma de fus, numit de specialisti ‘de doua maini’, adica de apucat cu ambele maini, este infasurat cu fir argintiu, iar dupa alti istorici – cu fir de aur. Spada are garda cu brate drepte in forma de cruce, terminate cu butoni conici. Manerul cu cap in forma de disc, care avea in mijloc un medalion, probabil o fi fost o piatra scumpa sau un blazon, care a cazut, iar pe marginea discului este gravata urmatoarea inscriptie cu caractere slavone, pe o fata: ‘† I|an´ Stefan´ voevoda g’, pe revers este continuata inscriptia: ‘ospodar´ zemli Moldavskou’”.

Clar avem detaliata inscriptia spadei „Io, Stefan voievod, domn al Moldovei”. Aflam ca spada este destul de greu de manuit si pare a fi lucrata de niste armurieri iscusiti.

O alta varianta, acceptata ca fiind cea mai credibila, este cea a fauririi spadei in atelierele italienesti, genoveze, la comanda lui Stefan cel Mare. Practic, voievodul a dorit o spada facuta de cei mai buni armurieri ai Europei si a dat o comanda speciala. Istoricii se bazeaza pe corespondenta purtata de voievod cu genovezii, descoperita de Nicolae Iorga. „Este interesant ca documentul semnalat arata ca cel care a primit comanda, un oarecare Cristofor, asociatul atelierului care facea astfel de piese, a raspuns ca mesterii armurieri, necunoscand acest tip de spada, sa trimita pe cineva in Moldova pentru a se informa”, preciza Carol Konig. Un armurier genovez a fost trimis in consecinta, in Moldova pentru a studia modelul de spada moldoveneasca. In cele din urma, comanda voievodului ar fi fost onorata, genovezii predand o arma facuta cu un otel special, de Toledo, cel mai rezistent la aceea vreme in Europa.

De altfel, aceasta varianta se leaga mult si de unul din cadourile dauite de Papa Sixtus lui Stefan, o celebra spada faurita de armurierii genovezi special facuta pentru „atletul lui Hristos” la comanda Papei . Povestea incepe sa se lege.

Insa ultima varianta ce vine din partea specialistului perioadei „stefaniene”, Stefan Gorovei, rastoarna cele spuse mai sus. Acesta afirma ca nu a fost faurita de genovezi sau daruita de Papa ci a fost oferita din tata-n-fiu ca simbol al puterii din vremea intemeierii Moldovei. Istoricul spune ca sabia ar fi apartinut lui Dragos Voda, transmisa la incoronare, tuturor domnitorilor Moldovei. „S-ar putea ca si sabia de la Topkapi din Istanbul, pe care, dupa criterii heraldice sigure, am atribuit-o lui Dragos Voda sau lui Sas Voda, sa fi indeplinit un asemenea rol”, arata Stefan Gorovei in lucrarea sa „Musatinii”. De altfel, sabia era tinuta in mod ritualic, de un inalt slujbas, din neam de mari boieri, numit „spatar”, de la spata-sabie. In epoca lui Stefan cel Mare sunt atestati mai multi asemenea spatari, printre care si Seacas, Bodea sau Vranceanu. In aceste conditii, sabia nu a fost folosita efectiv in lupta, eliminand riscul ca o relicva importanta a dinastiei si un simbol regal sa se fi deteriorat sau pierdut.

In final avem o istorie fulminanta cu mai multe versiuni al acestui obiect valoros pe care speram totusi sa ajunga inapoi in bratele Tezaurului National.

„Poti inchide ochii, dar nu poti stinge soarele.”

Nicolae Iorga

Surse:

  • Andrei Esanu – „Spada lui Stefan cel Mare”, articol publicat in revista „Accente” din Chisinau, in 2004;
  • Stefan Gorovei – „Musatinii” – Editura Albatros, Bucuresti, 1976.

 

Recent Posts

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
armata nazista, romania, 1940, raportul general al germaniei, germania, nazism, raportul general al armatei nazistegheorghe leonida, statuia lui iisus din rio de janeiro, statuia lui iisus din brazilia, statuia lui iisus, rio de janeiro, brazilia
%d bloggers like this: