Stalin i-a oferit Basarabia si Bucovina lui Hitler in schimbul stoparii invaziei in URSS

La putin timp dupa invadarea URSS de catre armatele lui Hitler, Biroul Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice se pregatea sa incheie un al doilea tratat Brest-Litovsk cu Germania.

Stalin parea dispus, potrivit istoricului Dmitri Volkogonov care a avut acces la cele mai secrete documente ale sovieticilor, sa urmeze exemplul maestrului sau, Lenin, ce era gata sa ofere in 1918 Petersburgul si Moscova nemtilor. El i-a ordonat lui Beria sa-l contacteze pe ambasadorul bulgar Stamenov, care era agent al NKVD, si, prin intermediul lui sa stabileasca legatura cu Berlinul si sa-i propuna lui Hitler urmatoarea intelegere:

„In schimbul incetarii actiunilor militare, Uniunea Sovietica va ceda Ucraina, Bielorusia, statele baltice, Karelia, Basarabia si Bucovina”. Beria l-a insarcinat pe agentul lui, Sudoplatov, sa negocieze cu Stamenov. Deci, Biroul Politic, care devenise inca de pe timpul lui Lenin un super-guvern, iar sub Stalin ajunsese un organism de yes-meni carora le revenea doar sarcina de a sanctifica actiunile dictatorului, propunea renuntarea la zeci de milioane de cetateni sovietici.

Insa, pentru Biroul Politic nici o metoda nu era exagerata, nici o masura nu era inacceptabila daca ea salva regimul sovietic. Este suficient de amintit ca atunci cind s-a simtit puternic amenintat de nazisti, a facut apel la sprijinul Bisericii Ruse, pe care o distrusese aproape in intregime, la oamenii de stiinta si arhitectii pe care ii azvarlise in lagarele de concentrare si la populatia evreiasca ce patimise de pe urma antisemitismului sovietic.

Puterea lui Stalin era atat de mare si nelimitata, incat adesea nici nu se mai obosea sa-si camufleze actiunile ca fiind ale Biroului Politic. In afara de Stalin, numai Molotov a mai stiut de negocierile cu Ribbentrop din 23, 28 august si 28 septembrie 1939, care au culminat cu cinica macelarire a mai multor tari, intre care si Romania.

Printre numeroasele crime comise de Stalin, in numele Biroului Politic, a fost si masacrul de la Katyn. La 5 martie 1940, Biroul Politic a dat instructiuni NKVD: „Cazurile celor 14.700 de fosti ofiteri polonezi, functionari civili, mosieri, politisti, ofiteri de spionaj, jandarmi, persoane stramutate, gardieni de inchisoare, precum si cazurile celor 11.000 de membri ai diverselor organizatii contrarevolutionare de spionaj si sabotaj, ale fostilor mosieri, proprietari de fabrici, functionari publici, dezertori care sunt detinuti in prezent in inchisorile din regiunile vestice ale Ucrainei si ale Bielorusiei sa fie revazute si sa aplice pedeapsa cu moartea prin impuscare”.

In continuare se ordona: „Toate cazurile sa fie rezolvate fara convocarea celor care sunt detinuti in prezent in inchisori si fara sa li se aduca la cunostiinta acuzatiile, fara sa se ordone cercetarea sau sa se formulize acuzatii”. Oamenii la care se refereau aceste intructiuni nu erau nici prizonieri de razboi si nici nu comisesera vreun delict impotriva URSS. Doar constituiau o potentiala forta antisovietica ce trebuia eliminata.

Sursa: timpul.md.