,

27 mai 1600 – Mihai Viteazu devine „Domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând astfel prima unire politică a celor trei țări române

mihai viteazu, 27 mai 1600, unirea tarilor romane, unirea

27 mai 1600 – Mihai Viteazu devine „Domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând astfel prima unire politică a celor trei țări române

Pe 27 mai 1600 Mihai Viteazu devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând astfel prima unire politică a celor trei țări române. Se împlinesc astăzi 415 ani de acel moment de o deosebită însemnătate.

Chiar dacă unirea celor trei state românești a durat foarte puțin, domnitorul fiind asasinat mișelește în anul 1601 la Turda, ea a însemnat apoi dezideratul suprem pentru toată suflarea românească, fiind un eveniment marcant al istoriei care a dovedit că unirea tuturor românilor într-un singur stat este posibilă, devenind un exemplu al luptei pentru unitate.

Imaginea lui Mihai Viteazu a ajuns să fie simbolul luptei pentru independență și unitate pentru toți românii, indiferent de provincia istorică din care proveneau, o luptă care avea să se concretizeze totuși prin unirea tuturor românilor abia la început de secol XX.

Despre originea lui Mihai Viteazu încă mai există largi dezbateri: istoricul Marin A. Cristian a venit cu noi dezvăluiri despre viața lui Mihai Viteazu printre care și faptul că domnitorul care a înfăptuit pentru prima dată unirea principatelor române și devenit astfel restauratorul Daciei și al Bisericii Strămoșești nu a fost fiul domnitorului Pătrascu cel Bun așa cum s-a știut până acum, ci este rodul dragostei dintre Iani Cantacuzino și Teodora, o negustoreasă din Târgul de Floci, orașul de la vărsarea Ialomiței în Dunăre.

Cronica lui Radu Popescu menționează că:

„Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaște și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme…”

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!
Become a patron at Patreon!
0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lăsați un comentariu