In Articole

Stefan Odobleja - Fondatorul Ciberneticii

Stefan Odobleja s-a nascut la 13 octombrie 1902, in Valea Hotului, judetul Mehedinti. A fost autor, filozof, medic militar si scriitor roman, precursor mondial al ciberneticii generalizate pe care el insusi a denumit-o „psihologia consonantista”. Datorita contributiilor sale remarcabile, indelung ignorate si nerecunoscute, Stefan Odobleja a fost ales membru post-mortem al Academiei Romane (in 1990).

In 1909, Stefan Odobleja incepe scoala primara in satul natal, terminand cele cinci clase ale ciclului primar din satul sau de origine in fiecare an cu premiul I. A urmat Liceul Traian din Turnu-Severin, unde a invatat foarte bine limba franceza, fapt care i-a permis mai tarziu sa-si scrie si publice operele sale fundamentale la Paris, in Franta, in limba franceza. Dupa terminarea liceului, Stefan Odobleja se inscrie la facultatea de medicina, sectia militara. Devine medic militar si profeseaza in orasele Bucuresti, Dej, Drobeta Turnu Severin, Lugoj, Targoviste si altele. Scrie si cerceteaza fara oprire, lasand in urma peste 50.000 de pagini de lucrari inedite.

In decursul vietii, Stefan Odobleja a practicat medicina si a scris importante lucrari despre cibernetica. Prin activitatea sa in domeniul ciberneticii si-a atras ostilitatea regimului socialist, iar spre sfarsitul vietii s-a aflat sub supravegherea organelor de securitate. O parte din operele sale au fost publicate dupa moartea sa.

In 1938, Stefan Odobleja, publica „La Psychologie Consonantiste” (Psihologia Consonantista), lucrare in care arata importanta „legaturii reversibile” (conexiunea inversa) in functionarea sistemelor vii. La 10 ani distanta, americanul Norbert Wiener scoate pe piata o carte in care vorbeste despre aceeasi conexiune inversa si devine cunoscut in lumea intreaga drept intemeietorul ciberneticii. Stefan Odobleja se stinge aproape nestiut la 4 septembrie 1978, iar Academia Romana ii recunoaste meritele post-mortem si il face membru de onoare.

Elvetia este tara care i-a recunoscut savantului roman meritele la nivel mondial, infiintand in 1982, la Lugano, in memoria sa, Academia de Cibernetica din Elvetia. La infiintarea acestui forum stiintific a participat, cu ajutor financiar, Prof. Dr. Iosif Constantin Dragan.

De vorba cu fiul Stefan Odobleja

In curtea unei case de pe o strada linistita din Drobeta Turnu-Severin, in parfumul unor mere prea coapte de caldura lui iulie, l-am ascultat pe Stefan Odobleja, un om de 62 de ani, micut si vioi, vorbind despre tatal sau. Desi au trecut 31 de ani de la disparitia parintelui, fiul isi aminteste la fel de bine ciudateniile lui, dar si impresionanta lui capacitate de a cerceta si asimila lucruri noi.

„Tata a fost medic militar; la un moment dat, a ajuns la garnizoana de la Lugoj si acolo avand linistea necesara a avut timp sa scrie in franceza ‘La Psychologie Consonantiste’. A tiparit-o pe cheltuiala lui si a difuzat-o prin libraria Maloine de la Paris. Desi nu a iesit niciodata din tara, tata cunostea sapte limbi straine. Avea metoda lui proprie de a invata o limba straina. Mai intai memora dictionarul. Zicea ca gramatica vine apoi de la sine. Cica e foarte usor sa faci asta”, spune cu admiratie domnul Odobleja. Dumitru Constantin-Dulcan, autorul „Inteligentei materiei”, l-a cunoscut pe Stefan Odobleja in 1978. El il descrie astfel in lucrarea „Somnul ratiunii”: „Era mic de statura, indesat, animat de o forta aspra, ce se degaja din intreaga sa figura. Avea o privire scrutatoare, in care se citea inclestarea vointei taranului roman hotarat sa castige batalia cu soarta, constiinta dreptatii si revolta de a nu fi inteles”. Fiul savantului isi aminteste cum tatal sau ii dedica ore in sir, timp in care ii canta la vioara sau ii citea din Gogol, Dostoievski, Tolstoi, dar si din Mark Twain.

Datorita inceputului celui de-al doilea razboi mondial, publicatia lui Odobleja a trecut neobservata la nivel mondial. Prima editie romaneasca a acestei lucrari nu a aparut pana in 1982.

Dupa 1944, guvernul socialist-stalinist roman a avut putina intelegere asupra ciberneticii, fiind declarata o „stiinta a naturii capitaliste”. Odobleja, principalul vinovat al intemeierii acestei stiinte, a fost pus sub supraveghere si arestat la domiciliu.

Importanta descoperirii

Constantin Balaceanu-Stolnici, unul dintre pionierii romani ai neurociberneticii, care l-a intalnit pe Stefan Odobleja prin anii ’70, ne-a explicat insemnatatea „Psihologiei consonantiste”: „Odobleja, in lucrarea lui, a avut cateva idei fundamentale ale ciberneticii, printre care cea mai importanta a fost aceea de feedback. Feedback-ul era de mult intuit de catre neurofiziologi, chiar si Danielopol la noi a intuit foarte bine inca din anii ’20 in sistemul nervos vegetativ, circuitele acestea cibernetice. Meritul lui Odobleja este foarte mare. Este acela de a fi introdus in psihologie principiul conexiunii inverse a sistemelor circulare si de a fi creat o teorie, teoria consonantista a psihologiei. El spunea despre cartea lui ca este doar un rezumat si ca vrea sa scrie un tratat in mai multe volume. «Psihologia consonantista» este si ramane un lucru extrem de interesant, care insa nu a gasit ecou foarte mare in literatura straina”.

In schimb, Norbert Wiener, care in cartea sa, „Cybernetics: Or the Control and Communication in the Animal and the Machine” (Cibernetica sau Controlul si Comunicarea in Lumea Animala si a Masinilor), aparuta tot la Paris, in 1948, vorbeste de asemenea despre conexiunea inversa, sau feedback. Este considerat si celebrat in lumea intreaga drept intemeietor al ciberneticii. „Wiener a fost un matematician de prim ordin, care a fost insarcinat de armata americana in timpul razboiului sa creeze un sistem automat care sa regleze tirul artileriei pe avioane. Atunci, el a descoperit mecanismul acesta al feedback-ului, a construit masina, masina a functionat si dupa razboi a scris o carte ‘Cybernetics’, care, in fond, se refera la acest lucru fundamental: ca in sistemele vii ca si in unele sisteme construite de om reglarea se poate face automat printr-un principiu fundamental, acela al conexiunii inverse. El a pornit de la niste cercetari aplicative de matematica si a formulat teoria feedback-ului, teoria oscilatiilor in feedback. Descoperirea lui Odobleja se referea la un mecanism psihologic, fara sa faca extrapolari. Wiener a descoperit un model matematic, l-a transformat intr-un model tehnic si a extrapolat in biologie. Si de acolo a venit generalizarea. Edmond Nicolau si cu mine l-am luat si l-am aplicat la sistemul nervos, in neurologie, in neurofiziologie, dupa aceea in psihologie, intr-o carte pe care am numit-o «Constienta din punct de vedere cibernetic»”, spune Constantin Balaceanu-Stolnici.

Linia vietii

De Stefan Odobleja amintesc, prin numele ce il poarta, doua licee – unul in Turnu-Severin, celalalt in Bucuresti, o strada – cea pe care a locuit savantul si unde sta acum fiul sau, Spitalul Militar de Urgenta din Craiova. Dar si satul in care s-a nascut, in 1902, numit pana in 1968 Valea Hotului, si devenit prin lege adoptata de Parlament in 2004 „Stefan Odobleja”. Elev la Liceul „Traian” din Drobeta Turnu-Severin, Odobleja era pasionat de lectura si studiu; el marturisea mai tarziu ca imprumuta de la biblioteca scolii „si cate 30 de carti deodata”, pe care le devora in „linistea patriarhala” a satului natal. In 1922 devine student al Facultatii de Medicina din Bucuresti, ca bursier al institutului medico-militar. In 1928 sustine teza de doctorat cu titlul „Accidentele de automobil”, lucrare pe care o elaborase la Institutul Medico-Legal „Mina Minovici”. Publica diverse lucrari in revistele medicale de specialitate ale vremii: „Procedeu practic pentru a impiedica aburirea oglinzilor laringoscopice” (1928), „Un nou semn in pleurezie” (1929), „Aplicatiile gravitatiunii in terapeutica” (1929), „Celulita” (1929), „Atitudinile corpului si secretia sudorala” (1930), „Fonoscopia” (1934). Cand vine razboiul, ajunge ca medic militar pe front si devine sef al unei ambulante. In 1946 se pensioneaza.

Nonconformistul

Drumul spre satul lui Odobleja trece prin dealurile inalte de pe care se vede, langa Dunare, orasul Turnu Severin, dealuri pe care, spune domnul Odobleja, traia haiduca Pruica ce dansa la hore cu o caldare de vin pe cap. Nonconformist ca ea, savantul ii uimea si el pe satenii din Valea Hotului cu obiceiurile sale, considerate de unii ciudatenii. „La vremea in care el a iesit la pensie si s-a retras in sat, in 1946, taranii erau obisnuiti sa poarte si vara caciula pe cap. Pentru ei, sa il vada pe taica-meu in slip, facand plaja, era ceva iesit din comun. Avea in intentie sa faca si un bazin de inot pentru tarani, dar nu a reusit sa isi duca proiectul la capat”, spune fiul savantului. Constantin Balaceanu-Stolnici si-l aminteste drept „un om simplu, modest, un batranel care semana mai mult cu un bunicut, solitar, a dus o viata singuratica. Din pacate, avea aspectul unui om sarac, ceea ce nu merita. Intrase intr-un con de umbra, pentru ca imbatranise si pentru ca autoritatile l-au lasat in mizerie cu o pensie de medic militar din care traia intr-o casuta destul de modesta.”

Din cauza bolii de care suferea (cancer), Stefan Odobleja nu a mai ajuns sa participe la al IV-lea Congres international de Cibernetica de la Amsterdam, care a avut loc in august 1978. Comunicarea sa, pregatita in limba engleza  „Diversity and unity in cybernetics” (Diversitate si Unitate in Cibernetica), a fost citita la Congres de Stelian Bajureanu. Stefan Odobleja s-a stins in septembrie 1978.

In urma sa au ramas 10 metri liniari de manuscrise, aflate acum la Directia Judeteana a Arhivelor Nationale Mehedinti, manuscrise care au fost si microfilmate, ca o masura de siguranta, dar pe care in prezent nu le cerceteaza nimeni. Fiul savantului doreste sa reediteze cartea tatalui sau „Pagini inedite”; el a infiintat Fundatia Culturala „Stefan Odobleja”, cu scopul de a promova operele parintelui sau, dar si de a-i pastra imaginea: „Au existat o multime de legende despre tatal meu. S-a zis ca isi scria ideile pe hartie de sac si ca era atat de sarac, incat umbla in opinci, ceea ce nu era adevarat, doar cand iesise la pensie primise 17.000 lei, care erau bani in 1946”.

Stefan Odobleja a fost inmormantat in Cimitirul Ortodox din Drobeta Turnu-Severin; astazi e greu sa ii gasesti mormantul pentru ca monumentul funerar din bronz, alcatuit dintr-o elipsa  „feedback-ul”, un cub  „viata spirituala” si o sfera  „viata materiala”, a fost furat. Fiul isi doreste sa mute ramasitele tatalui sau in Cimitirul Eroilor, unde a primit un loc de veci inca de acum 14 ani. Insa a pus epitaful „Tatal Ciberneticii” pe piatra de mormant, spre „enervarea” guvernului socialist roman.

Un geniu nascut intr-o lume nepregatita

Citind povestea vietii si operei lui Stefan Odobleja nu putem sa nu ne intrebam cum ar fi fost destinul sau, daca n-ar fi venit pe lume intr-un sat de langa Dunare si daca istoria nu l-ar fi izolat, daca s-ar fi nascut, asa ca Norbert Wiener, intr-o tara cu o limba de circulatie universala si puternic dezvoltata tehnologic. Academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici crede ca „Psihologia consonantista” nu a avut rezonanta cuvenita din cauza epocii in care a aparut. „Nu s-a intuit importanta. A aparut prea devreme. A aparut cu zece ani prea devreme. Wiener cand a enuntat-o, a enuntat-o in 1948, dar a venit si cu niste realizari practice care permiteau niste investitii. A fost un interes major economic. Modelul lui Odobleja, asa cum l-a facut el, nu deschidea un orizont tehnologic. Deschidea doar orizonturi academice de intelegere a modului de functionare a sistemului psihic uman.

El a fost un precursor, pentru ca a aparut cu zece ani inainte cu teoria mecanismelor circulare in functionarea sistemului psihic uman. Asta este contributia lui majora. Viata astazi nu mai poate fi inteleasa fara feedback-uri. Odobleja este exemplul unui om care a facut o descoperire interesanta, generatoare de orizonturi noi, atat in domeniul teoretic, cat si in domeniul aplicativ, dar care a ramas necunoscut pentru ca nu a fost sustinut de societatea academica romaneasca, care nu il cunostea, si n-a fost sustinut de mediile de informare, care nu au publicat nimic despre el.” Dumitru Constantin-Dulcan crede ca „istoria lui Stefan Odobleja ca precursor al ciberneticii este aceea a omului de geniu nascut intr-o lume nepregatita sa-l recepteze”.

Academia de Cibernetica de la Lugoj

Fiul savantului Stefan Odobleja are 62 de ani si este inginer silvic. El a participat la evenimentele organizate cu ocazia celebrarii a 100 de ani de la nasterea parintelui sau, in 2002, dar si la simpozionul avand drept tema „cibernetica generalizata”, in 1982, la Lugoj. Desi inaintea simpozionului organizat de Iosif Constantin Dragan a fost somat de un colonel de securitate sa nu participe, domnul Odobleja a decis sa nu se lase intimidat: „M-am gandit atunci: «Daca il tradez si pe tata, atunci ce fel de om mai sunt pe pamant?»”. In decembrie 1982, la Lugoj s-a infiintat Academia de Cibernetica „Stefan Odobleja”, o asociatie intemeiata cu scopul „de a promova o mai buna cunoastere a ciberneticii generale”.

Poeziile savantului

Medicul militar scria si poezii, in clipele de ragaz in care vorbea insa tot despre preocuparile sale stiintifice. In „Totalitarism” spune:

Ce gresita fu parerea
Ce nu poate sa mai tie
Ca gandirea s-ar produce
Printr-un fir de sonerie!

Chiar si encefalograful
Ne arata-n mod precis
Ca gandirea nu se face
Intr-un punct strict circumscris.

In „Gandire si telepatie” isi exprima credinta in telepatie:

Ca gandirea se propaga
La distante mari e-un fapt
Care-a fost stiintificeste
Clar si bine demonstrat.

O dovada ca gandirea
Se propaga-n unda fina
Ca si unda hertziana
Ca si raza de lumina

Cand se-mprastie in aer
Liber, fara de oprire
De ce-n creier vrem cu sila
S-o fortam s-o ia pe fire?

Daca-n cap ar fi pe fire
Tot pe fir ar fi si-afara
Ca n-ar mai avea gandirea
De pe fire cum sa sara,

N-ar putea sa zboare gandul
Kilometri peste-o mie
Daca-n fire-ar sta gandirea, precum unii ne invata,
Atunci televiziunea s-ar propaga tot pe ata…

„Psihologia consonantista”

Prin termenul „consonantist”, Odobleja desemneaza tendinta specifica diferitelor tipuri de sisteme catre o stare de organizare interna si catre una de echilibrare cu mediul inconjurator. El a facut o descriere a functiilor psihologice folosind o schema generala a unui sistem cibernetic, unde organele de simt, care primesc informatii din mediu, reprezinta intrarile, iar muschii sunt considerati iesirile. „Psihicul este un sistem constituit din multiple elemente dinamice reversibile asociate”, arata Odobleja. Conexiunea inversa era numita de el „cerc vicios”, „legatura reversibila”.

In „Psihologia consonatista”, savantul spunea: „Afectivitatea este un cerc vicios subordonat direct marelui cerc vicios: viata. Cunoasterea este un mic cerc vicios subordonat nemijlocit afectivitatii si, prin intermediul acesteia, vietii”. In aceeasi lucrare, Odobleja se arata preocupat de problema creatiei: „Marile inventii au fost facute de savanti care erau in acelasi timp eruditi. Cu simple incursiuni nu se poate reusi mare lucru. Trebuie atacat pe un front larg. Numai intr-o asemenea maniera se va putea produce o strapungere mai importanta in frontul inamic al necunoscutului… Nu pierde timpul pentru a descoperi praful de pusca sau ceea ce este cunoscut”. El da si sfaturi de viata cititorului sau: „Sa speri intotdeauna. Sa nu descurajezi niciodata. Daca prezentul nu ofera recompense, renunta sa te mai gandesti la aceasta: traieste in viitor… Raspunde durerilor, suferintelor, persecutiilor, aux deboirs, dubland elanul creator… Criticilor, nedreptatilor, atacurilor, raspunde prin intelect”.

„Nu este real tot ce s-a scris despre tatal meu”

De-a lungul anilor au circulat o serie de legende despre savant. Inginerul Stefan Odobleja spune ca despre tatal sau s-au spus multe neadevaruri: „Nu este real tot ce s-a scris despre tatal meu. Au aparut, intr-adevar, si destule legende. Privind spre Olimp, el nu era atent la micile sicane facute de ‘mitici’, de pigmei. Nu a murit sarac, asa cum au spus unii care nu l-au cunoscut, toata viata a fost un om pedant. In ultimii ani ai vietii a fost un om puternic, dar a primit destule lovituri, printre care incendierea casei natale din satul unde s-a nascut, eveniment intamplat imediat dupa Congresul de Cibernetica din anul 1975. Mereu era in criza de timp. Avea incredere in semenii sai si, mai ales in tineret doarece era constient ca ideile sale se vor confirma in viitor”.

Fundatia vrea sa ridice o casa memoriala

Fundatia Stefan Odobleja a tradus din limba franceza, dupa 75 de ani „Fonoscopia”. Manuscrisele lui Stefan Odobleja de la Arhivele Nationale Mehedinti, care au fost si microfilmate ca o masura de siguranta, insumeaza 250.000 – 280.000 de file, din care 50.000 de file sunt manuscrise de logica. „S-a publicat Introducere in logica rezonantei (scrieri inedite) si, dupa aprecierile acad. Alexandru Surdu ar mai fi de aparut inca noua volume de logica. Speram sa reusim sa le scoatem la lumina tiparului”, spune fiul savantului. De asemenea, fundatia a demarat lucrarile in vederea construirii unei Scoli de Vara (tip Valenii de Munte) si a ridicarii Casei Memoriale, casa ce a fost incendiata.

In anul 2010, savantul Stefan Odobleja a fost reinhumat in cimirul ortodox „Sfantu Gheorghe” din Drobeta Turnu Severin in sectorul rezervat eroilor neamului. A fost un act de dreptate, pana la urma, pentru ca savantul este si unul dintre eroii celui de-al doilea razboi mondial , fiind ofiter medic in armata regala romana.

Surse: certitudinea.ro, ro.wikipedia.org, cunoastelumea.ro, jurnalul.antena3.ro, adevarul.ro.

Recent Posts

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
constantin cojocaru, reintregirea patriei, restructurarea economiei romanestinae ionescu, gandirea, metafizica
%d bloggers like this: