Tudor Urse, Author at Revista România Culturală

About Tudor Urse

This author has not written his bio yet.
But we are proud to say that Tudor Urse contributed 293 entries already.

Entries by Tudor Urse

Pelaghia Rosu – Ioana d’Arc a motilor lui Avram Iancu

La sfarsitul anului 1848, ungurii invinsesera armatele habsburgice din Transilvania, stapaneau Clujul si impresurasera Muntii Apuseni, singura reduta libera aparata de legiunile lui Avram Iancu.

Ungurii fortau patrunderea in aceasta fortareata naturala de pe Valea Muresului, Ariesului si Somesului, aparata cu trup si suflet de moti. De la Gilau, fosta resedinta a voievodatului lui Gelu, patrunderea pe Somes in sus era aparata de motii din Marisel, condusi si organizati de Indrei Rosu si mama sa, Pelaghia Rosu.

In cartea sa, „Pelaghia Rosu eroina motilor” profesorul Teodor Sandor ne prezinta pe larg, cu fapte in cuvinte alese biografia Pelaghiei Rosu, o femeie inzestrata cu agerime si istetime, cu nemarginita dragoste de oamenii asezarii ei natale, care cu darzenie si curaj a luptat intru apararea lor.

Pelaghia era unica fiica a unui jude stiutor de carte si iubitor de dreptate, care a dorit ca Pelaghia sa stie si sa aiba si mai multa carte de care era atata trebuinta motilor.

Dupa ce face trei ani la un colegiu la Budapesta, se intoarce la Marisel si este alaturi de motii ei cu multa dragoste si ajutor, motiv pentru care este numita de ei, cu respect, cand capitan, cand dascalita.

Se casatoreste si are un fiu, pe Indrei Rosu, caruia ii insufla aceeasi dragoste de neam si idealurile lor de dreptate si libertate.

Avea de acum 48 de ani, cand ceasul apararii vetrei si obstii romanesti a sosit, pe plaiurile ei natale dintre Muntii Gilaului si Muntele Mare, de unde isi aduna apele Somesul Mic, si a fost alaturi de motii aparatori, in fruntea unei cete darze de femei.

Dupa cucerirea Clujului, Kossuth il numeste comisar pe Ladislau Csany, care, in proclamatia data romanilor, pe care ii numeste slugi, le porunceste sa se supuna in opt. Cum slugile nu s-au supus, agresiunea ungurilor impotriva satelor romanesti s-a manifestat prin jafuri, torturi si violuri, omoruri si incendieri.

Nelinistiti si infricosati, multi romanii ardeleni s-au supus, dar altii au plecat in Apuseni, inrolandu-se in legiunile lui Avram Iancu, ce incepuse razboiul national de nesupunere, impotriva ungurilor lui Kossuth ce asaltau fortareata de piatra a Muntilor Apuseni.

In jurnalul sau de razboi, Avram Iancu noteaza ca, in 3 Ianuarie 1849, a avut prima ciocnire pe Valea Somesului Rece, pe care au patruns „o mie de unguri, comandati de un anume Geley din Iulia (Gyula) pe care vreo optzeci de feciori i-au oprit la trecatoare, timp de vreo patru ceasuri, timp cat a fost destul ca ceilalti sateni sa se ascunda in padure, la munte, dupa care s-au retras si feciorii, ramasi fara gloante. Satul pustiu a fost transformat in cenusa”.

Nu a trecut decat o luna si ungurii atacatori au urcat pana la Marisel, dar strajile au dat de veste din timp despre venirea lor, asa ca barbatii, „sub comanda centurionului Indrei Rosu i-au asteptat la trecatori”.

In aceasta a doua confruntare, castigata de motii din Marisel, profesorul Teodor Sandor ne face cunoscuta participarea Pelaghiei Rosu, impreuna cu ceata de femei, intr-un mod original, dar de mare ajutor.

Femeile, sub conducerea ei, s-au imbracat barbateste, si-au pus palarii pe cap si pe cai au urcat pe coama muntelui, de unde au dat semnale de lupta si, prin zarva mare, framantari si tulburari asurzitoare, au speriat atacatorii, care s-au retras lasand in urma raniti si morti.

Gazeta de Transilvania consemneaza cu laude aceasta victorie a motilor: „Trupa ungureasca o ia la fuga, fara a incerca sa se mai apere, dupa ce comandantul lor a fost ranit”, iar pe Pelaghia Rosu o considera Ioana d’Arc a Romanilor pentru contributia ei esentiala la aceasta victorie .

Nu se termina luna si ungurii, care erau cantonati la Gilau, vin din nou, in numar si mai mare, pentru a-i pedepsi pentru nesupunere si rezistenta, pentru infrangerea de la inceputul lunii.

La aceasta noua confruntare, mariselencele sau amazoanele, cum le mai numeste autorul, isi aduc din nou o importanta contributie la o noua victorie a motilor, punandu-i pe fuga pe unguri ce lasa in urma lor 13 morti iar pe ranitii ii duc in patru care.

Avram Iancu vine la Marisel sa gratuleze si sa incurajeze pe moti, sa le arate noi tactici de lupta, fiindca ungurii vor veni din nou.

Sta de vorba cu centurionul Indrei Rosu si in mod special si admirativ cu mama lui, Pelaghia Rosu: „Vreau sa-ti spun ca ideea dumnitale m-a surprins. Este nemaiintalnita de cand luptam impotriva dusmanului nostru de moarte”.

In 12 martie 1849, „dusmanii nostri de moarte in si mai mare numar, o mie sase sute, avand si armament greu”, vin cu planuri decisive. Dar si mariselenii sunt mult mai bine organizati, pe trei coloane la trecatori, iar de pe culmi se aud puternice tulnice dupa care apar, calarind in mare iures, mariselencele imbracate barbateste, producand un efect psihologic puternic de ingrozire si teama asupra dusmanilor, de descurajare a lor.

Dupa o scurta rezistenta, acestia se retrag in debandada, crezandu-se inconjurati din toate partile. Motii continua sa-i urmareasca si sa-i atace, provocandu-le grele pierderi. Doua sute de honvezi isi pierd viata.

Vestea celei de-a treia victorii a mariselenilor condusi de centurionul Indrei si Pelaghia Rosu a facut inconjurul Muntilor Apuseni. Avram Iancu scrie frumoase cuvinte de pretuire in jurnalul lui de razboi despre curajul, darzenia si victoria mariselenilor si ale femeilor lor.

Dar vestea atator infrangeri suferite pe Somesul Rece a lovit puternic si orgoliul ungurilor, care nu vor sa inteleaga drepturile romanilor si se incapatineaza sa le infranga rezistenta si sa-i supuna, cu orice pret, in numele revolutiei lor.

In acest sens aduc trupe noi la Gilau si la Huedin, unde in fruntea lor soseste tanarul generalul Pal Vasvari, zis si Kossuth cel Mic.

Tanarul general era un om inteligent si educat, cu inclinatii si activitate literara, ce a fost captivat de idealurile revolutionare prin care Ungaria aspira la independenta fata de Imperiul Habsburgic.

A facut parte din grupul celor ce au conceput programul revolutiei maghiare in 12 puncte, ce prevedea, la punctul 12, unirea Transilvaniei cu Ungaria si acum a sosit cu forte armate sa impuna romanilor unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Abia sosit, incepe ofensiva militara pentru cucerirea Apusenilor si supunerea motilor. Trupele lui ataca, jefuiesc si incendiaza asezarile motilor de pe Somes, ucigand in cale tot ce era romanesc.

Pe rand, cad si sunt incendiate asezarile fara aparare, fiindca motii, in inferioritate numerica si fara armament corespunzator, se retrag tot mai sus in munti, in paduri.

Cade si Mariselul, in care mai ramasesera, fara nicio aparare, doar batranii si femeile cu copii mici. Cu aceasta ocazie, ungurii nu s-au multumit sa scoata din lupta taranii, ci au trecut la spintecarea femeilor si batranilor.

Mariselenii, impreuna cu motii din celelalte asezari jefuite si incendiate, cu intariturile primite de la Avram Iancu, organizeaza o confruntare cu armata generalului Pal Vasvari sus, in Muntele Mare, la locurile numite Fantanele.

Generalul Pal Vasvari, in fruntea unei coloane de 3.000 (trei mii) de honvezi, impreuna cu ofiterii sai, este decis sa invinga definitiv rezistenta motilor, sa treaca muntele si sa asedieze Campenii lui Avram Iancu.

Dar, pana la Campeni, trebuiau sa treaca de Fantanele. Fara sa intru in amanunte, atat de bine descrise de profesorul Teodor Sandor batalia, a avut loc, in data de 6 iulie 1849 si a fost ziua sfintei biruinte.

Nu mai mult de cinci, sase sute de moti, condusi de tribunii Nicolae Corchis si Iacob Olteanu, de centurionul Indrei Rosu si moatele Pelaghiei Rosu, au zdrobit multimea pradatorilor unguri. Generalul Pal Vasvari – Kossuth cel Mic – trei comandanti din patru si peste opt sute de honvezi si-au gasit sfarsitul vietii la Fantanele.

La inceputul lunii august 1849, Kossuth cel Mare isi rade bine cunoscuta lui mustata si barba, se imbraca in haine de valet polonez, ii paraseste pe unguri pe campul de lupta si fuge in Turcia cu pasaport fals.

Comuna erou Marisel s-a schimbat foarte mult, are case noi, frumoase si cladiri publice necesare, printre care si o scoala ce poarta numele Pelaghiei Rosu. In curtea scolii, pe un soclu inalt este asezat un frumos bust al eroinei, mandra, hotarata si cutezatoare pana la sacrificiu.

Este opera sculptorului Emil Cretu. Felicitari maestre, felicitari urmasilor recunoscatori! Pe soclu se afla un citat din jurnalul de razboi al lui Avram Iancu: „Pelaghia Rosu sufla din bucium. Femeile calarete se ivira din toate laturile, inaltara un strigat mare si se pusera in miscare. Aceasta fu pentru Mariseni, barbatii lor, semnalul de lovitura generala”.

In cimitirul comunei se afla mormantul leoaicei din Marisel marcat, la inceput, doar cu o cruce de lemn care, dupa un timp, ajunsese in stare rea. Atunci femeile din Abrud si Sibiu s-au hotarat si au contribuit la inlocuirea vechii cruci cu una de piatra. Sub numele si datele eroinei motilor au incrustat si initialele F.R.R. adica Femeile Romane Recunoscatoare.

Era in 1902, in plin dualism-compromis austro-ungar. Crucea a fost adusa si instalata in taina, dar nu a trecut multa vreme pana ce jandarmii unguri au inceput inversunate cercetarile despre cruce si mai ales ce inseamna F.R.R.

De teama sa nu fie daramata crucea, cei anchetati au hotarat sa traduca initialele cu „Familia Rosu Recunoscatoare” si asa au salvat profanarea mormantului de catre ungurii asupritori.

Cu aceste cuvinte am incheiat, al vostru devotat, Corneliu Florea via certitudinea.ro.

27/04/2020/0 Comments/by Tudor Urse

Articole, Modelul de Tara

Calin Georgescu – Noua Ordine Mondiala

Calin Georgescu - Noua Ordine Mondiala

Este putin cunoscuta originea actualei Noi Ordini Mondiale, prin care principiile globalismului sunt impuse intregii omeniri. Noua Ordine Mondiala este rezultatul unei uriase inginerii economice si geopolitice, care a dus la convergenta sistemelor sovietic si occidental intr-un proiect unipolar de dimensiuni planetare. Propaganda neoliberala, atat de dreapta cat si de stanga, prezinta Noua Ordine Mondiala ca pe implinirea definitiva si glorioasa a istoriei omenirii. De fapt, este doar o legitimare a ordinii neoliberale care functioneaza in avantajul marilor corporatii si al institutiilor financiare.

Pe 15 decembrie 1987, in fata Senatului american, republicanul Jesse Helms, presedintele Comisiei pentru relatii externe din cadrul Senatului, demasca proiectul Noii Ordini Mondiale care urma sa fie construita dupa caderea planificata a comunismului:

„Examinand atent ceea ce se petrece in spatele usilor inchise, constatam ca grupuri de interese de pe langa Departamentul de Stat, Departamentul de Comert, marile centre bancare, marile retele mass-media, universitati, industria filmului, mari fundatii non-profit actioneaza impreuna cu stapanii de la Kremlin in slujba a ceea ce unii numesc Noua Ordine Mondiala. Organizatii private precum Council of Foreign Affairs, The Royal Institute of International Affairs, The Trilateral Commission, The Darmouth Conference, The Aspen Institute for Humanistic Studies, The Atlantinc Institute si grupul Bilderberg sunt puse sa raspandeasca si sa coordoneze planurile in vederea realizarii asa-numitei Noi Ordini Mondiale in marea finanta, marile centre de afaceri, cercurile universitare si guvernamentale… Astazi, ideologia acestor grupuri se numeste globalism. […] Din punctul de vedere globalist, statele si granitele nationale nu mai conteaza. Filosofiile si principiile politice par sa devina o chestiune relativa. Chiar si constitutiile devin irelevante in exercitarea puterii. Libertatea si tirania nu mai sunt privite ca fiind in mod necesar rele sau bune si, in nici un caz, nu sunt o componenta a politicii. Globalismul considera ca activitatile fortelor financiare si industriale trebuie sa fie orientate spre transpunerea in viata a proiectului unei singure societati globale. Aceasta se va realiza in principal prin convergenta sistemelor american si sovietic. Singurul lucru care conteaza cu adevarat pentru acecste grupuri este obtinerea de profituri maxime, profituri rezultate dintr-o practica pe care eu o numesc capitalism financiar, un sistem bazat pe doi mari piloni: indatorarea tarilor si politica de monopol. Acesta nu este capitalismul real, este drumul spre concentrarea monopolista a activitatii economice si spre sclavie politica.”

Senator JESSE HELMS, Congressional Record, Vol. 133, p. 18146, 1987.

Globalismul

Ideologiile globalismului incearca sa legitimeze o lume unipolara reconstruita dupa dogmele neoliberale, militeaza pentru slabirea sau distrugerea autoritatii statelor nationale in fata entitatilor non-statale (companiile transnationale, institutiile financiare gen FMI) si pentru „corectitudinea politica”.

Globalismul nu este in folosul omului de rand si al statului national, ci in folosul elitelor cosmopolite si al superbogatilor, al marilor corporatii si al institutiilor financiare.

Nu trebuie sa ne fie insa teama. De globalism si de sustinatorii lui interni si externi ne va apara dragostea de tara, daca stim sa o traim cu adevarat si s-o crestem in suflet. Sau, ca sa-l citez pe paleoconservatorul american Pat Buchanan, „nationalismul, nu NATO este aliatul nostru”.

Sursa: Cumpana Romaniei, de Calin Georgescu, Editura Christiana, Bucuresti, 2016.

26/04/2020/0 Comments/by Tudor Urse

Articole, Modelul de Tara

Calin Georgescu – Pandemia fricii restarteaza Romania

Calin Georgescu - Pandemia fricii restarteaza Romania

„Omenirea este tinuta sub frica ca sa poata sa fie controlata si observata.”

Calin Georgescu.

„Aceasta pandemie este o pandemie a fricii si a prostiei, si are menirea sa controleze si sa tina sub observatie omenirea”, ne spune domnul doctor Calin Georgescu, expert in dezvoltare durabila si autosustenabilitate la nivel international, un mare patriot, o mare constiinta romaneasca, ce merita a fi pus in panteonul marilor romani care au contribuit la schimbarea Romaniei de-a lungul veacurilor.

„Atata timp cat esti patriot, nu conteaza pozitia si nivelul dusmanului. Patriotismul este o forta extraordinara, care consta, in primul rand, in iubirea de tara si asta nu poate sa aiba egal.” Sunt lideri ai lumii care astazi se lupta din rasputeri cu statul subteran, imperiul globalist si cu marile concernuri globaliste care au o agenda bine determinata in lume pentru a instaura un guvern mondial, totalitar si prin care sa tina sub control intreaga omenire. Dar intrebam si noi, oare vor putea sa supravietuiasca fara baza piramidei lor? Oare acest sistem falimentar, care a distrus resursele naturale ale lumii si continua sa o faca, pot sa mai existe fara resurse, chiar si cea umana?

„Daca oamenii vor intelege cine sunt si ce inseamna viata ca atare, care este un dar Divin – ea nu poate sa fie transformata intr-o marfa si supusa vanzarii, pentru ca viata nu poate sa fie supusa unui troc, adica ‘iti predau eu viata contra Fiintei mele, contra adevarului fundamental al Fiintei mele’, pentru ca viata este o capodopera data de Dumnezeu – vor intelege ca tot acest sistem a fost fundamental gresit si facut in asa fel incat o minoritate sa conduca aceasta lume, iar telul este coordonarea si observarea permanenta a omenirii.” Este evident ca in momentul in care ne predam vietile si libertatile, cei care se cred la putere vor uita de ele, vor uita cine este stapanul si pe cine ar trebui sa serveasca. De aceea toate impunerile totalitariste, toate ordonantele peste ordonante si restrictii peste restrictii. Atata timp cat nu intelege ce este viata, nu intelegem nici omul, nici natura, nici pe Dumnezeu, nu intelegem nici macar ca suntem construiti de aceeasi forta creatoare si nu avem nici un drept asupra vietilor altor persoane, nici macar asupra vietii noastre. Tocmai aceasta smerenie ar trebui sa ne faca sa respectam si sa iubim viata.

„Ce urmeaza? Urmeaza o trezire, adica pe acest val conflictual care este in acest moment in lume, el (sistemul – n. red.) nu poate sa fie schimbat decat prin trezire.” Cand omul se trezeste exista si unitate, pentru ca unitatea este din Constiinta, iar dezbinarea este din egoism. „Sa moara capra vecinului!” si „in primul rand eu, in al doilea rand eu, iar in al treilea rand, daca se poate, tot eu” sunt vechi dictoane la care aderam si noi romanii, inca, astazi.

Cat despre proiectul de tara, „Apa, Hrana si Energie”: „Daca Romania nu tinteste suveranitatea este o tara care dispare. Romania are nevoie sa devina un stat suveran si nu este. Pentru ca toate parghiile economice sunt in mana strainilor. Tot sistemul bancar este in mana strainilor. Toate deciziile care se iau, se iau de catre straini. Si nu de unul.. sunt mai multi. […] Eu va spun ce inseamna un proiect de tara in cinci puncte: 1. sa dai legi simple, usoare pe intelesul tuturor; 2. sa ai functionari devotati care sa respecte aceste legi; 3. sa ai taxe si impozite mici ca sa se poata misca tara; 4. sa ai o moneda sigura si stabila si 5. sa ai o tara curata si ingrijita.”

Sa vedem:

23/04/2020/0 Comments/by Tudor Urse

Articole

Cetatea dacica din Sasciori

Ca orice zona de munte, Sureanu nu inseamna doar munti, lacuri si partii de schi. Mai exista ceva, dincolo de natura, ceva care va poate fura la fel de mult privirea. Sunt lucruri pe care mana omului le-a fixat de zeci si sute de ani si care pot avea la fel de multa greutate turistica. Cetatea dacica din Sasciori, chiar daca a cazut in uitare, chiar daca un strat gros de vegetatie impiedica turistul sa ajunga cu usurinta la ea, este un loc important.

Nu mult dupa ce treceti de satele Petresti si Sebesel veti ajunge in Sasciori, comuna unei cetati dacice, aflate pe una dintre cele mai inalte culmi de langa sosea. Urcarea nu e dificila si nu dureaza, nici macar pentru turistul neechipat. Dar este inca una dintre cetatile care, gratie stranietatii lor terifiante, par sa fie de la capatul pamantului.

Din pacate, la fel o veti gasi si astazi. Dar asta nu ii scade farmecul de loc pustiu, de la „capatul lumii”, in care istoria palpita parca pe muteste. In ruinele sale, cocotate pe dealul comunei, puteti ghici o cetate in forma ovala, destul de lunga (49 m), cu o latime undeva intre 35 m si 45 m, construita in intregime din piatra. Nici zidurile nu se lasa mai prejos, fiind in ton cu toate cetatile redutabile din epoca. Vorbim de 4-5 m inaltime si alti 2 m, in grosime.

Este una dintre cel mai bine conservate cetati dacice din Romania, istorici spunand ca probabil a fost inaltata de Burebista si a durat pana la cucerirea romana fiind resedinta unui nobil dac si avand scop militar. Cetatea este pozitionata strategic la o altitudine de aproape 650 de metri avand o pozitie dominanta pe Valea Sebesului. Fortificatia avea ziduri de piatra, insa istoricii care au cercetat-o spun ca nu era foarte bine fortificata si aparata astfel incat romanii au asediat-o in ambele razboaie. In urma celui de-al doilea razboi, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusa in totalitate de flacari. Ceatatea dacica de la Capalna a fost cercetata amplu in perioada 1982 – 1983 descoperindu-se aici numeroase artefacte din periaoda dacica precum unelte de fier, obiecte de podoaba, ceramica sau chiar monezi romane.

Cetatea Dacica de la Capalna (sec. I i. Hr. – II d. Hr.) a fost edificata pe „Dealul Cetatii” care se inalta in stanga raului Sebes (Valea Frumoasei), legat fiind de restul inaltimilor de o sa ingusta si marginit de doua paraie (Valea Gargalaului si Paraul Rapii).

Saua de legatura a fost barata de daci cu santuri si valuri de pamant prevazute cu palisade. Partea superioara a mamelonului, amenajata in terase, este aparata de un turn – locuinta prins in zidul de incinta.

Turnul – locuinta se afla in dreptul zonei de acces in sit, pe o platforma taiata in stanca. Are plan patrat (latura de 9,5 metri si grosimea zidului de 1,73 m) si intrarea pe latura de est (larga de 1,26 m).

Zidul de incinta, inegal ca grosime (de la 1,5 m la 2,5 m) se pastreaza acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Perimetrul cetatii (zidul si turnul – locuinta) masoara 280 de metri.

Intrarea in cetate se facea prin turnul de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundara marginita de doua ziduri. In interioriul cetatii se ridicau mai multe constructii: pe cea mai inalta terasa un turn de veghe din lemn, o constructie cu peretii de lemn si baza din piatra langa turnul – locuinta, o scara cu baza de piatra, un canal si mai multe adaposturi de lemn.

„Zona protejata Capalna” are o suprafata de 490 ha (din care situl Capalna – 55 ha) si se situeaza in sud-vestul teritoriului administrativ al comunei Sasciori, la circa 2 kilometri de vatra satului Capalna. Calea de acces este DN 67 C Transalpina, care leaga orasele Sebes (Alba) si Novaci (Gorj).

Situl are un singur acces, prin saua care leaga Dealul Cetatii de Dealul Staunilor. Accesul pe platoul pe care este amplasata Cetatea Dacica Capalna se poate face pornind de la sosea pe o poteca de cca. 2,3 kilometri, partial circulata cu mijloace auto 4 x 4.

Institutul National al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii a lansat recent o licitatie pe SEAP privind servicii de proiectare pentru elaborare: studii si investigatii, D.A.L.I., P.T.E., D.E., D.T.A.C. si asistenta tehnica pentru lucrari de restaurare, consolidare si punere in valoare a monumentului istoric „Cetatea dacica de la Capalna”, sat Capalna, comuna Sasciori, jud. Alba, cod LMI AB-I-s-A-00020. Licitatia a fost insa ANULATA din cauza lipsei de ofertanti.

Surse: sebes-alba.ro, mnuai.ro.

21/04/2020/0 Comments/by Tudor Urse

Stiri

Petru Romosan – Inainte si dupa cacealmaua planetara

Petru Romosan - Inainte si dupa cacealmaua planetara

Care e conspiratia cea buna, de fapt, cea rea, cea reala, conspiratia principala, in desfasurare sub ochii nostri, in timpul vietii noastre, pe viata noastra ? Pentru ca, dincolo de criza sanitara, foarte discutabila, contestata de unii mari practicieni, mutatiile economice sunt si vor fi de o magnitudine necunoscuta generatiilor prezente.

Unii, putini, 0,1 % din populatie (nu 1 %, cum gresit se mai spune), se vor imbogati nemasurat (au inceput deja!), multi dintre ei isi vor dubla averea, mai ales cei mai bogati, si multi, intotdeauna aceiasi, vor pierde banii adunati pentru batranete si plasati aventurist pe Burse, vor ramane fara asigurari medicale, isi vor pierde (unii si l-au pierdut deja) jobul. La 17 aprilie, 22 de milioane de americani erau deja inscrisi la somaj. Si cifre mari sunt si in Italia, Franta, Spania, dar si in Romania (economistul Paul Craig Roberts arata ca „SUA au o forta de munca de 164 de milioane”. Previziunile indica un posibil total de 30 % din aceasta forta de munca la somaj. „Asta ar insemna 49 de milioane, care sunt tot atatia razvratiti potentiali” – paulcraigroberts.org, „Are We Brewing a New Feudalism?”, 16 aprilie 2020). „Economia chineza s-a contractat cu 6,8 % in primul trimestru al lui 2020, dupa ce coronavirusul a inchis parti mari din teritoriu, cea mai importanta scadere de la sfarsitul Revolutiei Culturale din 1976.” (South China Morning Post, scmp.com, Zinnia Lee / Karif Wat, 17 aprilie 2020).

Cui ii foloseste crima ? („À qui profite le crime ?”) Vechiul criteriu de judecata in ancheta politista se poate utiliza cu folos si in acest caz de evidenta rasturnare a lumii. Din 2017 s-a tot anuntat o mare criza economica, una mai mare decat cea din 2008-2009, si se dadea si, bizar, data exacta, decembrie 2019-ianuarie 2020, ceea ce parea acum trei ani indepartat si neverosimil. Toata lumea era la curent cu problema banilor virtuali, fictivi din banci, din marile fonduri de investitii, datoriile publice, in frunte cu cele ale SUA, depasisera orice prag rezonabil, iar Bursele atinsesera cote ametitoare, fanteziste, suprarealiste. Era descrisa o situatie catastrofala, financiara si economica, deja in curs de cativa ani. Bula speculativa avea dimensiuni nemaivazute si pentru ca majoritatea problemelor din criza subprimelor 2008-2009 nu fusesera, de fapt, rezolvate, ci doar impinse mai adanc in registre. Contoarele trebuiau sa fie readuse la zero, lucru care se si intampla in aceste luni, mai trebuiau doar stabiliti perdantii, fraierii, inselatii, spoliatii, cei care platesc oalele sparte, si gasita naratiunea convingatoare. Jacques Attali, celebrul globalist, propusese deja in 2009 solutia pandemiei pentru instalarea unui guvern mondial.

In plus, lupta dintre globalisti, neoliberali si neoconservatori, progresisti, pe de-o parte, si populisti, suveranisti, protectionisti, nationalisti, pe de alta parte, era deja la baioneta, cu pierderi intolerabile, la vedere, pentru globalisti. Popoarele, natiunile isi cereau inca o data drepturile. A fost Brexit-ul, au fost Vestele galbene in Franta, alianta impotriva naturii dintre Cinque Stelle (anarhisti, adepti ai democratiei directe, „sorosisti”) si Liga Nordului (conservatori, dupa ei, extrema dreapta, dupa adversarii lor), Rassemblement National tot in Franta (primul partid la alegerile europene), pierderile inregistrate de CDU si SPD in Germania odata cu cresterea AfD-ului, criza politica prelungita din Spania, bizara situatie din Austria, succesele in durata ale lui Viktor Orban in Ungaria, autodeterminarea conservatoare a guvernarii poloneze etc. Dar, mai ales, decisiva a fost presedintia Donald Trump in America, populista, suveranista, protectionista, antiglobalista, cea care i-a pus pe jar pe globalistii de pretutindeni, nu doar pe cei din SUA, inclusiv pe „basistii” si pe „tismanenii” („fripturistii” lui Basescu) din Romania. Politicienii din Romania au evoluat spre un liberalism antinational (PDL era inauntru) si spre progresism neomarxist (USR), fara ca PSD sa reprezinte o contrapondere nationala autentica.

De peste 10 ani, banii cei multi, averile foarte mari, istorice s-au deplasat spre China si spre Asia in general. Un singur exemplu din lumea simbolica: aproape 100 de artisti chinezi contemporani, pictori in principal, se vand de multi ani la mai mult de 1 milion de dolari, destui atingand cote astronomice. Piata de arta arata cel mai bine si cel mai devreme pe unde merge viitorul. Iar viitorul nu mai e in batrana Europa vestica si pare in stagnare in SUA. China e cea mai industrializata tara, „uzina/atelierul lumii”, are sute de mii, milioane de absolventi ai marilor universitati occidentale, mai mult, creierele occidentale, printre care cele americane, se deplaseaza spre China, Hong Kong, Asia. Modelul chinez pentru controlul epidemiei SARS Cov-2 a fost o lectie dura mai ales pentru Europa, pentru Italia, Spania, Franta, Belgia (tarile care au suferit cel mai mult de pe urma austeritatii impuse de UE, de Germania Angelei Merkel, tari perdante in urma introducerii monedei euro).

Daca o conspiratie majora exista, si foarte multi o cred, atunci pandemia e o arma a globalistilor, cum o spune si numele ei. „Pandemie” inseamna o epidemie globala. Ca le va folosi celor 0,1 % cei mai bogati oameni ai planetei nu mai e nici un dubiu. Vor fi si perdanti fara doar si poate. Dar vor reusi ei, asa cum aparent isi doresc, sa impuna un guvern mondial? Declaratiile lui Gordon Brown, fost prim-ministru laburist britanic, nu mai fac nici un mister din acest deziderat. Ipoteza cu un minister al sanatatii pe structura foarte contestatei deja OMS, contestata inclusiv de presedintele american Donald Trump, care i-a taiat deja subsidiile statului american, pare plauzibila. Dar unul dintre cei mai mari finantatori ai organizatiei, dupa SUA, prin propria fundatie, este Bill Gates, posibilul viitor ministru al sanatatii mondiale. Va urma o politie globala, mai intai o politie a gandirii (a inceput sa se exercite viguros deja in toata media, pe Internet si pe Facebook) cu acoperire globala si o sclavizare treptata, o intoarcere la vremuri feudale sau chiar sclavagiste? Raspunsurile depind de capacitatea popoarelor, a cetatenilor de a-si apara drepturile si libertatile, democratia din fiecare tara. Democratia adevarata, si nu cea de propaganda pe care o cunoastem si o traim azi.

Au aparut in ultimii ani lucrari importante pe tema „conspiratiilor” economice mondiale, unele traduse si la noi. Valérie Bugault, autoare, intre altele, a volumului Les Raisons cachées du desordre mondial (2019), este unul dintre analistii specializati in rolul monedei in existenta economica si politica a statelor. Intr-un interviu recent, ea spunea: „Intr-adevar, izolarea oamenilor sanatosi in diferite tari inseamna o oprire brutala a economiei. In functie de durata izolarii, aceste tari, mai ales daca sunt indatorate, nu vor putea sa se repuna pe picioare decat foarte greu. Iar aceasta repunere pe picioare va trebui, in mod evident, sa fie insotita de o repunere in discutie a functionarii lor interne. De altfel, binefacerile abundent trambitate ale globalizarii economice, care a facut fiecare tara dependenta de altele, se vad si ele dezmintite din plin de aceasta criza sanitara, care dezvaluie extrema saracire industriala a tarilor zise dezvoltate, care nu mai cunosc autosuficienta in nimic. Putem deci sa deducem, fara sa gresim, ca va fi un ‘inainte de criza coronavirus’ si un ‘dupa criza coronavirus’. Ne aflam cu totii pe o muchie ingusta si lucrurile pot bascula, in functie de capacitatea de reactie e cetatenilor, fie in sensul globalismului integral, cu un guvern mondial, fie in sensul unei preluari politice a tarilor de catre locuitorii lor.” („Géopolitique du coronavirus”, interviu cu Valérie Bugault, strategika.fr, 1 aprilie 2020).

A consemnat Petru Romosan via ioncoja.ro.

18/04/2020/0 Comments/by Tudor Urse

Articole, Modelul de Tara

Mihai Eminescu – Societatea e miscarea, statul e stabilitatea

Mihai Eminescu - Societatea e miscarea, statul e stabilitatea

Istoria dinlauntru a popoarelor este o lupta intre ideea statului si individualism. Ce este individualismul? Fiecare fiinta organica e pentru sine lucrul principal, semenul sau lucru secundar[…]. Acest element e si periculos, si folositor. Periculos, daca o putere mai mare nu-i pune margini; folositor, daca in margini legiuite el cauta a-si realiza prin munca aspiratiile sale; individualismul este tatal inflorirei si al decaderei, justitiei si injustitiei, binelui si raului.

Fata cu aceasta iluzie a inteligentiei si a inimei individuale, care e cauza ca om pe om se exploateaza, om pe om se nimiceste, fata cu acest bellum omnium contra omnes, un ochiu mai limpede zice: Stai! Nimicind pe vecinul tau, tu lovesti in tine, caci puterile care exploateaza natura bruta s’au imputinat, TU esti mai sarac cu o suma oarecare de puteri.

Deci, vecinul sa traiasca. El produce grau, el are trebuinta de mine, eu de el, nimicirea sa ar fi o pierdere vadita pentru mine, care nu ma pot ocupa cu toate celea. Va sa zica interesele individuale sunt armonizabile. Iata dar ideea statului: ideea armoniei intereselor[…].

Statul insa, ca o forma si mai inalta a aceluias princip, nu vede in clase indivizi deosebiti, ci un complex de organe sociale: natiunea. Toate clasele sunt inaintea sa egal de importante, menirea sa este de a stabili armonia intre ele, de a opri ca una sa fie exploatata prea mult prin alta, caci toate traesc si infloresc una de la alta si peirea uneia conditioneaza peirea mai curanda sau mai tarzie a celeilalte.

Statul mai are si un scop moral. Drept va ramane, totdeauna, ca societatea exista prin exploatare a unei clase prin alta – afara de clasa, dupa parerea noastra cea mai importanta, care exploateaza de-a dreptul natura, care produce materiile brute[…]. Deci pe langa aceea ca statul va ingriji ca aceasta clasa, acesti hamali ai omenirei sa stea cat se poate de bine, el va cauta a deprinde si clasele superioare la o munca folositoare, care sa compenseze pe deplin sacrificiile celor inferioare. Deci societatea e campul schimbarilor vecinice, a luptelor pentru existenta si suprematie, un bellum omnium contra omnes, statul este regulatorul acestei lupte, el opreste ca aceste puteri egal de folositoare sa se nimiceasca una pe alta. Societatea e miscarea, statul stabilitatea.

„Convorbiri literare”, 1 august 1876.

17/04/2020/0 Comments/by Tudor Urse

Prezentări

Fundatia Calea Victoriei – Descoperă Calea Victoriei – Tur ghidat online

Fundatia Calea Victoriei - Descoperă Calea Victoriei

Tur ghidat online

Fundația Calea Victoriei vă prezintă Atelierul Descoperă Calea Victoriei – tur ghidat online.

Stăm în casă, dar ne bucurăm în continuare de oraşul nostru. Vino cu noi în primul tur ghidat online, să descoperim împreună cu Anita Sterea istoria celei mai cunoscute artere bucureştene – Calea Victoriei. Instalaţi confortabil în faţa calculatorului, explorăm la pas cea mai elegantă stradă din Capitală. Cum? Rămâne să aflaţi la tur.

În această expediţie culturală veţi descoperi frumuseţea caselor şi a monumentelor de pe Calea Victoriei şi veţi afla povestea oamenilor care le-au construit şi momentele memorabile petrecute pe această cale regală.

Calea Victoriei este una din cele mai vechi artere ale Bucureştiului. Înainte de domnia lui Constantin Brâncoveanu, strada nu făcea parte din Bucureşti, numele ei fiind Drumul Braşovului şi era formată doar din segmentul dintre Cercul Militar şi Piaţa Victoriei. Porţiunea cuprinsă între Piaţa Naţiunilor Unite (fostă Piaţa Senatului) şi bulevardul Regina Elisabeta era cunoscută în acea vreme sub numele de Uliţa Mare spre Sărindar pentru că ducea către biserica Sărindar (astăzi, Cercul Militar Naţional).

Drumul, rezultat din unirea dintre Drumul Braşovului si Uliţa Mare spre Sărindar, a fost deschis în anul 1692, de către domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, sub numele de Podul Mogoşoaiei. Uliţa nou formată era pavată cu trunchiuri de copaci. Străzilor astfel pavate li se spunea poduri, motiv pentru care şi noua cale primeşte denumirea de „Pod”, Podul Mogoşoaiei. Noua stradă a fost construită pentru a asigura o cale de legătură între moşia voievodului – Mogoşoaia şi palatul domnesc, amplasat în apropierea Curţii Vechi. Artera devine drumul principal al capitalei, de-a lungul ei construindu-se case boiereşti, biserici, hanuri, hoteluri, prăvălii, magazine de lux, cafenele şi instituţii de stat.

Casele şi palatele despre care vom povesti sunt Casa Cesianu, Palatul Cantacuzino, Casa Dissescu, Casa Vernescu, Palatul Ghika-Grădişteanu, Academia Română, Casa Monteoru-Catargi, Palatul Romanit, Palatul Ştirbei, Grand Hotel Continental, Athenee Palace, Muzeul Theodor Aman, Ateneul Român, Palatul Regal, Biblioteca Centrală Universitară, Biserica Creţulescu, Palatul Telefoanelor, Teatrul Odeon, Casa Capşa, Cercul Militar Naţional, Biserica Sărindar, Hotel Boulevard, Pasajul Macca-Villacrosse, CEC, Palatul Poştelor, Biserica Stavropoleos şi Caru’ cu Bere.

Ca să vă înscrieți în acest atelier dați click aici.

09/04/2020/1 Comment/by Tudor Urse

Articole

Uciderea boierilor tradatori de catre Ioan Voda cel Viteaz

La 6 aprilie 1572, in ziua de Paste, din porunca domnitorului Ioan Voda cel Viteaz al Moldovei, vornicul Ionascu Sbierea si un numar de 30 de boieri care uneltisera impotriva domnitorului, sunt executati intr-un targ din apropierea Iasului.

Conspiratia boiereasca organizata sub conducerea vornicului Ionascu a fost sprijinita din afara tarii de catre poloni, ei fiind interesati de reinscaunarea lui Bogdan Lapusneanu in tronul Moldovei. Inabusirea complotului si executarea celor ce uneltisera contra domnitorului a avut o semnificatie aparte pentru Moldova, deoarece domnia lui Ioan Voda, scurta ce-i drept, a avut o importanta deosebita in istoria Moldovei, deoarece dupa multi ani traiti prin strainatate si in anonimat, Ioan Voda se va remarca ca domn al Moldovei, printr-un caracter puternic, prin vitejie si prin neinduplecarea fata de boieri, fapt pentru care va fi numit Ioan Voda cel Cumplit.

Desi a avut o domnie scurta, de numai doi ani, domnitorul a luat mai multe masuri menite sa consolideze puterea statului, iar abilitatile sale politice sunt confirmate de recastigarea cetatii Hotinului, cetate care era una dintre cele mai puternice fortificatii din rasarit la acea data.

Tot el schimba capitala de la Suceava la Iasi si ia masuri in favoarea oamenilor de rand prin scutirea de dari, bate monede de arama care cresc avutia tarii si reglementeaza contributiile fiscale ale marilor boieri.

Ura boierimii si clerului fata de el nu il impiedica sa ramana fidel principiilor sale, iar o masura cu totul extraordinara o reprezinta aplicarea controlului personal al actelor emise de cancelaria domneasca, domnitorul cunoscand limbile turca, greaca, polona si armeana.

De asemenea, studiind arta militara a turcilor, tatarilor, polonezilor si germanilor, Ioan le invata punctele tari si punctele slabe, iar geniul sau militar se intrevede in momentul in care anticipeaza importanta artileriei pe campul de lupta. Intr-un spirit cu adevarat vizionar, voievodul formeaza cea mai insemnata artilerie a timpului si intr-o epoca in care marile state dispuneau doar de 30-40 de tunuri, Ioan Voda ajunge la impresionantul numar de 200, cele mai multe realizate chiar in Moldova.

Boierii l-au urat din tot sufletul pe domnitor, iar sentimentul era reciproc, deoarece Ioan nutrea convingerea ca boierii si clericii sunt responsabili de starea precara a tarii, pentru ca ii exploateaza pe tarani si pentru ca tes numai comploturi. Aceste comploturi vor ajunge pana la sultan, iar in 1574, acesta decide ca trebuie sa ia masuri mai radicale pentru a scapa de domnitorul care nu stie sa cedeze. Asadar, sultanul aduna o oaste uriasa, in jur de 200.000 de oameni, care pornesc spre Dunare cu gandul sa scape de viteazul domn o data pentru totdeauna. Usor neincrezator, voievodul Ioan, il trimite pe parcalabul Ieremia Golia sa-i infrunte pe turci dar acesta il va trada pentru 30 de pungi cu galbeni si se va uni cu turcii la Iezerul Cahului.

Oastea moldoveana va fi coplesita si se va retrage in satul Roscani, unde voievodul ramas cu foarte putini osteni se sacrifica, acceptand sa se predea cu conditia ca ostenii sa fie crutati si sa fie lasati sa se intoarca acasa. Dupa ce se jura ca vor respecta cerinta, turcii savarsesc cea mai teribila fapta: il injunghie pe domnitor, apoi ii taie capul si ii leaga trupul de patru camile si il sfasie in bucati.

Sursa: Lectia de Istorie.

06/04/2020/0 Comments/by Tudor Urse

Prezentări

Vasile Lupasc – Viata si dupaviata lui Vlad Voda Tepes

Vasile Lupasc - Viata si dupaviata lui Vlad Voda Tepes

Vasile Lupasc: De cateva zile avem pe YouTube, integral, piesa de teatru radiofonic realizata pe baza primului meu roman, Rastignit Intre Cruci. Cu o distributie care inca ma face sa ma intreb daca nu cumva am visat, cu o regie extraordinara, piesa este unul dintre cele mai dragi proiecte la care am lucrat.

Au existat vremuri mai grele decat aceasta. Haideti sa avem grija unii de altii, sa ne relaxam si din cand in cand, sa mai prindem putere din povestile despre „cei ce ne-au dat nume”!

Teatru Radiofonic. In distributie: Marcel Iures, Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, Mihai Malaimare, Irina Movila, Mircea Rusu, Mihai Dinvale, Stefan Velniciuc, Eugen Cristea, Mircea Constantinescu.

Vasile Lupasc si Editura Rhea iti prezinta piesa de teatru radiofonic Viata si dupaviata lui Vlad Voda Tepes:

05/04/2020/0 Comments/by Tudor Urse

Articole

Gradina Zmeilor, Salaj

„Gradina Zmeilor” nu e o inventie precum Gradina ursului din basmul Ion Creanga, ea exista aievea si este o rezervatie naturala de tip geologic si peisagistic situata in judetul Salaj, pe teritoriul administrativ al comunei Balan, la cca. 10 km de orasul Jibou, in bazinul Almasului, in apropierea drumului national DN1G care leaga Huedinul de orasul Jibou.

Rezervatia naturala a fost infiintata in anul 1975, a fost declarata Arie protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 si ocupa o suprafata de 2 ha in bazinul superior al raului Almas.

„Gradina Zmeilor” gazduieste stanci sculptate de-a lungul anilor de fenomene naturale, cu forme diverse, care creeaza o atmosfera de basm. Formele sunt dispuse la baza Dealului Dumbrava si au denumiri sugestive, cum ar fi „Zmeul”, „Zmeoaica”, „Fata Catanii”, „Capitanul”, „Soldatii”, „Mosu”, „Dorobantul”, „Calugarii”, „Degetul” si „Eva”.

Una dintre cele mai frumoase legende care tine de rezervatie se numeste „Legenda fetei Catanii” si descrie o poveste de iubire dintre o fata si un soldat. Neacceptand dragostea celor doi, mama vitrega a fetei a blestemat-o pe tanara care s-a transformat intr-o stana de piatra. Localnicii spun ca, pana in 1971, cand a fost afectata de alunecari de teren, stanca „Fata Catanii” de la care a pornit legenda avea forma unei fete cu parul lung, cu ulcior in mana si cu o donita in spate.

29/03/2020/0 Comments/by Tudor Urse