Știri din cultura românească

Cultura este COOL

Cultura este COOL

Lumea modernă este una dominată de tehnologie, ecrane şi instrumente digitalizate. Să îi facă pe prichindei să descopere plăcerea de a citi şi poveștile fascinante din paginile ilustrate ale carților este, pentru mulţi dintre părinţi, o mare provocare.

Totuşi cu multă răbdare, consecvență şi instrumente potrivite această sarcină poate deveni un izvor de amintiri plăcute.

cultura, cool

De ce sunt cărţile frumoase?

Cărţile sunt fermecătoare la orice vârstă! Sunt surse de imagine, de culoare, de personaje minunate care vorbesc, călătoresc, învaţă. Publicaţiile destinate copiilor mici sunt bogate în detalii care captivă atenţia prichindeilor, îi determină să pună întrebări şi stârnesc curiozitate.

Fiecare copil este unic, la fel sunt şi cărţile…Sunt micuți care adoră să asculte vocea părintelui cand citeşte.  Alţii se lasă purtaţi de firul poveştii şi îşi închipuie cum participă la acţiune alături de personajele pe care le îndrăgesc. Mai sunt şi prichindei curioşi, care descoperă poveștile prin întrebări. Aceştia întrerup, întreabă, descoperă, pun cap la cap informaţiile şi se bucură de incursiunile făcute.

Cărțile, la vârstele mici, sunt  poveşti de viaţă. Sunt interactive, îi pun pe părinţi, bunici, educatori, frăţiori şi surioare în situații imprevizibile, îi poartă în călătorii minunate. Poveștile citite nu sunt simple informații menite să aducă cunoştinţe, sunt aventuri…Aventuri ce îi fac pe cititor şi ascultători să interacționeze, să comunice şi să trăiască intens fiecare întâmplare pe care o experimentează personajul preferat.

Valoarea informațională a cărților nu poate fi contestată, în special când vorbim de cele pentru copii mici, preşcolari. Din paginile frumos ilustrate bogate în culori, cei mici învaţă lucruri interesante. Descoperă că vaca le dă lapte, iedul este puiul caprei sau obiceiuri bune.  Află că  vorbe precum “te rog frumos” şi “mulțumesc” sunt magice! Poveștile tradiţionale sunt adaptate şi scrise pe înţelesul prichindeilor, astfel copii învață de mici despre lucrurile care aduc mândrie nației.

Titlurile recent apărute sunt resurse educaționale importante! “Țuți şi Alesia prin Europa” este una dintre cărţile etalon pentru cei ce îndrăgesc educaţia nonformala. Prin povești scurte, băieţeii şi fetiţele sunt purtaţi prin numeroase călătorii imaginare prin toată Europa. Cei mici, şi mari,  sunt invitați să descopere care sunt ţările şi capitalele bătrânului continent, dar şi câteva particularităţi ale fiecărui popor. Alesia, o fetiţă de şase ani,  şi ursuleţul din pluş, Țuți, sunt personajele care îi poartă pe tot continentul. Cei mici află pe înţelesul lor despre principalele obiective turistice şi detalii mărunte dar interesante despre anumite obiceiuri.

Cartea „Țuți şi Alesia prin Europa” a apărut din dorința autoarei de a-i face pe cei mici să descopere mirosul intens al tușului imprimat pe hârtie, textura fină a paginilor ilustrate, greutatea plăcută a cărţii ţinute pe genunchi…

Ca şi alte titluri inspirante ale autoarei, disponibile pe www.lilianauleia.ro şi această carte contribuie la dezvoltarea creativității. ÎI determină pe cei mici să descopere situații noi şi să pună întrebări. Să realizeze că sunt unici cu obiceiuri diferite, însă pot  deveni cu uşurinţă prieteni pe viaţă o orice alt locuitor al planetei!

Aventurile Alesiei şi ale ursuleţului Țuți nu sunt doar poveşti de adormit copii. Acestea sunt experienţe frumoase ce se transformă în amintiri. Totodată sunt surse valoroase de informaţii care îi ajută pe cei mici să înveţe.

Cu titlurile potrivite imaginaţia celor mici se dezvoltă, atenţia se îmbunătăţeşte. Sunt antrenate funcţiile cognitive şi se dezvoltă plăcerea de a citi! Lectura înseamnă atenţie, inovaţie, dezvoltarea de relaţii sănătoase şi puternice, pe viață. Cu atâtea beneficii se poate vedea că şi cultura este COOL…

RRC Podcast – Episodul 1 – Cultura română în pandemie, turism, evenimente istorice, noutăți

RRC Podcast - Episodul 1 - Cultura română în pandemie, turism, evenimente istorice, noutăți

Bună seara sau bună ziua, bună dimineața! Oriunde v-ați afla, în țară sau în străinatate, vă spune Patrick Matiș, antreprenor și autor, fondatorul revistei online România Culturală Acesta este primul episod al podcastului nostru România Culturală.

Suntem o publicație online independentă, prin care ne-am decis să colecționăm, protejăm și promovăm cultura română așa cum a fost, este și să sperăm că va mai fi, în pofida tuturor vicisitudinilor.

În episodul de astăzi vorbim începând despre cultura română în general, cum a fost afectată de pandemie, ce s-a întamplat cu evenimentele culturale, cu teatrele, cinematografele, ghidările turistice. Vorbim și despre turism în general cu colegul și fratele nostru Tudor Urse, co-fondator și redactor al publicației, ghid turistic și antreprenor, despre marii români de valoare din ultimele trei secole (Ana Aslan, Henri Coandă, George Enescu, Mircea Malița, Călin Georgescu și mulți alții), despre economie și relansarea ei, despre distributism, proiectul de țară „Hrană, Apă, Energie” al dr. Călin Georgescu, despre ghidarea turistică online și cum s-au adaptat ghizii turistici pe timp de pandemie.

Vom atinge și subiectele delicate ale marilor evenimente istorice din secolul XX, despre Regina Maria și Marea Unire din 1918, dar vorbim și despre Spy Tour of Bucharest, un mod inedit de ghidare turistică marca Tudor Urse.

Avem și câteva noutăți pe care vi le prezentăm la final, printre care și anunțarea lansării Revistei România Culturală în format pdf.

Vizionare plăcută!

Tabăra de creație „Vara pe uliță” 2020, ediția a 28-a

Tabăra de creație „Vara pe uliță” 2020, ediția a 28-a

Începem înscrierile pentru Tabăra de creație „Vara pe uliță”! Această a  28-a ediție se va desfășura între 20 iulie și 7 august și va avea câteva noutăți.

Copii și tineri cu vârste cuprinse între 7-18 ani* vor lucra alături de meșteri populari din întreaga țară și vor fi inițiați în tainele olăritului, vor afla cum să încondeieze ouă, cum se ţese, cum să realizeze o icoană pe lemn și una pe sticlă, cum să facă podoabe populare sau cum să își confecționeze o păpușă. Nu vor lipsi nici atelierele de desen-pictură, jucării din lemn, teatru de păpuși, modelaj.

Noutățile Taberei sunt atelierele de pictură pe pânzăcroit-cusut-brodat ia româneascăprelucrarea artistică a pielii pentru a crea o pereche de opinci și accesorii din piele, precum și atelierele de artă medievală, în cadrul primei ediții a Taberei Medievale, organizată de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și Asociația pentru Promovarea Istoriei și Artei Medievale – Lupus Dacus.

muzeul satului, vara pe ulita

Înscrierile au loc atât la sediul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, clădirea Arhondaric, Șos. Kiseleff nr. 28, de luni până joi, între orele 10:00 și 15:00, iar vineri între orele 10:00 și 13:00, cât și online (cu un telefon în prealabil, pentru a verifica disponibilitatea locurilor**) la adresa de e-mail programe.culturale@muzeul-satului.ro, prin completarea fișei de înscriere. Înscrierile se vor face doar după ce a fost luat la cunoștință Regulamentul TabereiRecomandăm înscrierea și plata on-line!

*Anul acesta Grupa BABY – 3-6 ani se anulează din cauza stării de alertă.

** Disponibilitatea locurilor – 6 copii/atelier.

Pentru mai multe informații, vizitați: https://muzeul-satului.ro/events/tabara-de-creatie-vara-pe-ulita-editia-28/.

UNDERCLOUD: Cei mici sunt asteptati in gradina, la Antipa!

UNDERCLOUD: Cei mici sunt asteptati in gradina, la Antipa!

Spectacole și surprize pentru cei mici în curte la Antipa, cu ocazia festivalului UNDERCLOUD!

Îi invităm pe cei mici în curtea Muzeului Antipa la MINICLOUD, secțiunea dedicată copiilor în cadrul Festivalului UNDERCLOUD!

Între 11 și 18 august, începând cu ora 11:00, actorul Marian Râlea (magicianul de la Abracadabra) și invitații săi au pregătit pentru secțiunea #MINICLOUD spectacolele „Cetatea Poveștilor”, adresate copiilor între 3 și 14 ani, dar sunt acceptați și bunicii, părinții sau frații/surorile mai mari. Timp de 7 zile, actorii împreună cu spectatorii construiesc o cetate a poveștilor. În fiecare zi, o nouă poveste dă viață cetății în așa fel încât la final, în cea de-a 8-a zi, cetatea va ține un carnaval.

Spectacolele au loc păstrând distanțarea socială între spectatori și respectând toate măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 (spălatul pe mâini înainte de intrarea în spațiul de joc, dezinfectarea cu alcool, purtarea măștii de către adulții însoțitori). Toate aceste reguli vor fi incluse ca parte din spectacol în așa fel încât cei mici să aibă parte și de un moment educativ ce va fi premiat de către organizatori la finalul reprezentației.

Cost bilet: 50 lei/reprezentație.

Abonament: 350 lei (8 zile).

Mai multe detalii despre spectacole, achiziționarea biletelor și programul festivalului se găsesc pe www.undercloud.ro, pe facebook.com/undercloudfestival și instagram.com/undercloudfestival.

Raluca Amariei – Nu poți «moderniza» România negându-i rădăcinile și identitatea națională!

Raluca Amariei - Nu poți «moderniza» România negându-i rădăcinile și identitatea națională!

Raluca Amariei a demisionat din USR, în care a fost atât vicepreședinte la nivel național, cât și lider al filialei județene din Sibiu, și critică dur formațiunea condusă de Dan Barna, despre care spune că a promovat „mesaje jignitoare la adresa majorității românilor”, care i-au adus, „pe bună dreptate, eticheta de partid neomarxist, chiar dacă se autointitulează de «dreapta»”.

„Nu poți «moderniza» România negându-i rădăcinile, identitatea națională și valorile, desconsiderându-i pe cei care te-au votat și pretinzând arogant că-i «educi»”, mai spune ea, cu concluzia tranșantă exprimată ulterior postării că „USR nu mai poate fi salvat”.

„De mai multă vreme asist la agonia USR ca formațiune politică credibilă pentru electoratul românesc. Am intrat în politică în 2016 împreună cu alți oameni care nu mai făcuseră politică. Am pornit într-o vară cu un partid care exista numai în București și în cîteva luni, prin implicarea entuziastă a membrilor noi din toată țara și din Diaspora am câștigat încrederea a peste 600 de mii de români, devenind al treilea partid din țară. Dar de-atunci ceva s-a defectat în USR. Nu știu ce mecanisme, ce mișcări, ce jocuri, ce «agende» au făcut ca partidul construit pe democrație, transparență și meritocrație să devină un fel de partid, unde se dictează și se votează pe o singură voce, unde dialogul constructiv a fost înlocuit cu «cine nu e cu noi e împotriva noastră» și unde vocile care denunță nereguli sau doar exprimă public păreri personale sunt reduse la tăcere ori, simplu, eliminate din partid”, a scris Raluca Amariei, pe Facebook.

Ea se alătură, astfel, membrilor USR care susțin că echipa lui Dan Barna înlătură vocile disidente din partid. Deputatul Stelian Ion și eurodeputatul Nicu Ștefănuță condamnaseră și ei anterior această practică a actualei conduceri, dar lista nemulțumiților este și mai lungă.

„În mandatul meu de doi ani ca vicepreședinte am văzut de aproape cum partidul altfel, în loc să impună un mod nou de a face politică, se contaminează el însuși, încet-încet, cu metehnele partidelor vechi: demagogie, promovarea persoanelor obediente în dauna celor competente, marginalizarea și eliminarea vocilor disidente, fentarea democrației interne prin «autobuze» cu membri care apar doar la alegeri, boicotarea consultărilor interne sau a mecanismelor de decizie statutare, folosirea sesizărilor ca instrument de eliminare a opozanților în timp ce sesizările la adresa apropiaților conducerii sunt ținute fără termen la sertar, promovarea tacită a unor persoane cu probleme de integritate, ba chiar a unui extremist iresponsabil plantat direct în urechea președintelui pe post de consilier”, spune Raluca Amariei.

Amariei susține că a asistat „la îndepărtarea de spiritul USR ca Uniune în care oameni cu convingeri doctrinare diferite puteau coexista și colabora în interesul comunității și al țării. Înlocuirea acestui spirit cu iacobinismul radical, copierea unor forme fără fond din zona stângii occidentale și promovarea unor mesaje jignitoare la adresa majorității românilor au adus USR, pe bună dreptate, eticheta de partid neomarxist, chiar dacă se autointitulează «de dreapta». Nu poți «moderniza» România negându-i rădăcinile, identitatea națională și valorile, desconsiderându-i pe cei care te-au votat și pretinzând arogant că-i «educi»”.

Prin urmare, Raluca Amariei a anunțat că a decis să părăsească USR, „care nu mai e nici pe departe partidul la a cărui construcție am contribuit”.

„De ce abia acum? Pentru că se apropie alegerile, oamenii din jurul meu caută o alternativă curată la clasa politică, iar eu nu mai pot să le spun privindu-i în ochi, ca acum patru ani, că USR ar putea fi aceea. Dragi prieteni, colegi, susținători din interiorul sau din afara partidului, vă mulțumesc. Au fost 4 ani in care ați avut încredere în mine, în care v-am cerut sprijinul și mi l-ați acordat, mi-ați dat energie și am învățat multe de la voi. Vă rog în continuare: nu renunțați la visul de a face bine (în) România!”, a conchis Raluca Amariei.

În urmă cu două săptămâni, psihologul Dragoș Geamănă, consilier local al USR în Sectorul 5, acuza faptul că partidul a fost acaparat de un grup cu trecut îndoilnic, care promovează ideologii de stânga. Acesta anunță că la finalul mandatului se va retrage din partidul înființat de Nicușor Dan, susținînd că „am ajuns să fiu într-un partid în care o elită cu un trecut care uneori pare îndoielnic a ajuns la putere prin mijloace discutabile.”

Sursă: activenews.ro.

Eco Living Project, sau locuințe de tip eco-bordei

Eco Living Project, sau locuințe de tip eco-bordei

Cum ar fi să locuiți într-o casă „îngropată” în pământ? Prietenoasă cu mediul, răcoroasă vara și caldă pe timpul iernii. Pe acoperiș să cultivați plante și să ieșiți la picnic oricând poftiți, că doar sunteți acasă! Sună bine, nu? Din fericire, asta nu e doar o poveste de adormit copiii, se întâmplă, deja, la Săcălaz, lângă Timișoara. Eco Living Project, o afacere de tip platformă înființată în 2015, a construit aici primele șase case de tip Eco-bordei.

Ca materiale de construcție sunt preferate, evident, variantele naturale, de proveniență locală sau chiar de la fața locului, dacă se poate. Vedete sunt lemnul, argila naturală, pământul. Pereții interiori sunt realizați printr-o tehnologie proprie – pământ turnat. Geamurile sunt de tip tripan, cu tâmplărie cu cinci camere. Orientarea și proporțiile locuințelor asigură, în mod pasiv, însorire optimă iarna și vara, astfel încât se reduc costurile cu încălzirea și se elimină nevoia de aer condiționat.

Cât despre acoperiș, ce să mai vorbim? Iarbă și verdeață, fraților, un adevărat spectacol natural! Și asta face toți banii, ca să zicem așa. „Acoperișul casei este înierbat și irigat cu o instalație prin picurare automată și programabilă. Astfel putem să asigurăm cele mai bune condiții pentru creșterea optimă a gazonului. Acoperișul este accesibil pentru proprietari, acesta pretându-se inclusiv pentru creșterea plantelor de mici dimensiuni sau pentru un picnic la înălțime”, susține Andrei Basarabă, reprezentatul Eco Living Project.

27 mai 1600 – Mihai Viteazu devine „Domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând astfel prima unire politică a celor trei țări române

27 mai 1600 – Mihai Viteazu devine „Domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând astfel prima unire politică a celor trei țări române

Pe 27 mai 1600 Mihai Viteazu devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând astfel prima unire politică a celor trei țări române. Se împlinesc astăzi 415 ani de acel moment de o deosebită însemnătate.

Chiar dacă unirea celor trei state românești a durat foarte puțin, domnitorul fiind asasinat mișelește în anul 1601 la Turda, ea a însemnat apoi dezideratul suprem pentru toată suflarea românească, fiind un eveniment marcant al istoriei care a dovedit că unirea tuturor românilor într-un singur stat este posibilă, devenind un exemplu al luptei pentru unitate.

Imaginea lui Mihai Viteazu a ajuns să fie simbolul luptei pentru independență și unitate pentru toți românii, indiferent de provincia istorică din care proveneau, o luptă care avea să se concretizeze totuși prin unirea tuturor românilor abia la început de secol XX.

Despre originea lui Mihai Viteazu încă mai există largi dezbateri: istoricul Marin A. Cristian a venit cu noi dezvăluiri despre viața lui Mihai Viteazu printre care și faptul că domnitorul care a înfăptuit pentru prima dată unirea principatelor române și devenit astfel restauratorul Daciei și al Bisericii Strămoșești nu a fost fiul domnitorului Pătrascu cel Bun așa cum s-a știut până acum, ci este rodul dragostei dintre Iani Cantacuzino și Teodora, o negustoreasă din Târgul de Floci, orașul de la vărsarea Ialomiței în Dunăre.

Cronica lui Radu Popescu menționează că:

„Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaște și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme…”

Dan Dungaciu – Epidemia de hungaro-virus amenință regiunea

Dan Dungaciu - Epidemia de hungaro-virus amenință regiunea

Un document al guvernului ungar, „decorat” de… Miklós Horthy”

Foto: Stânga: „Planul Kós Károly” al Budapestei din 2017 (denumit după promotorul „transilvanismului” Kós Károly), dedicat maghiarilor din România. Dreapta: decorația „Nemzetvédelmi Kereszt” (Crucea Apărării Naționale), primită de Kós Károly în 1941, după Diktatul de la Viena, de la regentul Miklós Horthy. Decorația a fost instituită pentru răsplătirea acelora care „în teritoriile smulse (din corpul „Ungariei Mari” n.n.) și ulterior revenite sub stăpânirea Sfintei Coroane Ungare, au luptat cu credință și cu riscul vieții lor împotriva forțelor străine, pentru maghiarime și susținerea Ungariei”.

„Ce știa tot satul, dar nu știa bărbatul” a devenit astăzi public. „Planul Kós Károly, adică proiectul prin care Budapesta își asuma explicit prezența socială, culturală și economică în Transilvania este astăzi la dispoziția tuturor.

„Ce știa tot satul, dar nu știa bărbatul” era că planul vizează explicit cetățenii de etnie maghiară, nu toată populația Transilvaniei, cum ni se sugera, pudibond și nărod, în 2017, la vremea lansării acestuia. Planul Kós Károly detaliază și concretizează, după cum o și spune: „decizia guvernului ungar de a iniția un program de revitalizare economică pentru cetățenii maghiari din România (subl. N.)”.

Mai clar nici că se putea. Deci, vecina noastră Ungaria, parteneră în NATO și colegă de UE, inițiază și aplică un plan amplu (doar) până la Carpați – acolo unde se termină pentru Viktor Orban Europa Centrală –, dedicat expres (doar) cetățenilor de etnie maghiară. Un plan în care nu apare niciodată, explicit, nici „statul român”, nici „guvernul României” și care poartă numele uneia dintre personalitățile maghiare – inițiatorul și promotorul „transilvanismului” – a cărei posteritate politică este un fals grosolan.

Simbolistica documentului e totul. Căci tot planul, de la un cap la altul, este un discurs politic, o doctrină, un proiect strategic. O cărămidă solidă în efortul de de-suveranizare a României în Transilvania și revitalizarea „transilvanismului”, așa cum a fost gândit în realitate de inițiatorii acestuia: „calea spiritului ungar în Transilvania trianonică”.

Cine a fost Kós Károly? Transilvanismul ca ideologie de substitut

anti-trianon

Foto: afiș de propagandă ungurească anti-Trianon

Documentul este așezat sub egida lui Kós Károly și numele personajului ales spune tot. Oficial, totul e frumos și luminos. După cum scrie, cu inocență ingenuă, presa de la București: „A fost un arhitect maghiar, scriitor, grafician, etnograf și politician exponent al transilvanismului din Austro-Ungaria și România. El a militat constant pentru integrarea comunității maghiare din Transilvania în societatea din România și pentru buna înțelegere între comunitățile etnice”.

Poți să nu lăcrimezi? În această linie de interpretare, Kós Károly este considerat un adept al multiculturalismului, susținătorul unui Ardeal în care românii, maghiarii și germanii să trăiască în armonie, împreună etc., etc.

Așa îl prezintă oficial – cum altfel? – și UDMR-ul, care îi face un portret atât de alb, încât ai impresia că te uiți la o reclamă pentru detergenți pentru mașinile de spălat.

Iar guvernul de la Budapesta, pe aceeași narațiune, cu un râs disprețuitor și cinic, a decis să îl așeze pe „iubitorul” de români, Kós Károly, pe frontispiciul planului său dedicat exclusiv maghiarilor din Transilvania.

În realitate, totul este un fake-news. Căci arhitectul maghiar din Timișoara, altminteri neamț după tată, nu era un adept al conviețuirii armonioase cu majoritatea românească, ci al „transilvanismului”, ceea ce e cu totul altceva.

Ce este „transilvanismul”? O ideologie care acreditează un specific al regiunii care trebuie prezervat cu orice preț (în raport cu statul român, evident, dar asta nu se spune), iar mobilizarea maghiarimii trebuia făcută în numele acestui ideal. Diversitatea etnică a Transilvaniei ar fi un atu major, o emblemă specifică, de aceea orice alterare a acestuia ar fi un sacrilegiu.

Dar nu trebuie să ne luăm după aparențe. În realitate „transilvanismul” este o ideologie de substitut. Rădăcina ei majoră nu a fost în niciun caz „prezervarea diversității etnice a Ardealului”, cât… înfrângerea Imperiului Austro-ungar, destrămarea imperiului și unirea Transilvaniei cu România. Intrarea regiunii în statul român este rațiunea „transilvanismului”. „Transilvanismul” a fost, de fapt, singura ideologie care a mai rămas intelectualității maghiare pentru a NU accepta, fie și tacit, integrarea regiunii în statutul român, pentru a nu legitima 1 decembrie 1918, pentru a ridica o baricadă chiar și atunci când era evident că lupta era pierdută… Cum avea să spună un senator maghiar de la Budapesta în interbelic, „a fi transilvanist înseamnă a trăi periculos si a rămâne maghiar.”

Acesta a fost, de fapt, mesajul lui Kós Károly, și de aceea a fost el decorat după Diktatul de la Viena de către alt „multiculturalist” celebru, Miklós Horthy.

În realitate, Kós Károly nu dădea doi bani nici pe români, nici pe multiculturalism. Proba? Niciodată, înainte de 1918, marele arhitect nu a pledat pentru o recunoaștere reală și o integrare armonioasă a majorității românești – pe care nu o menționa niciodată și de care nu îi păsa. Transilvania însemna până atunci doar unguri, sași și secui. „Revelația” transilvanismului ca mod de relaționare cu românii a venit doar atunci când Transilvania a intrat, prin Unire, în componența Regatului României. Și nici asta nu s-a petrecut brusc, ci pe etape, adică doar atunci când Kós Károly s-a convins că altă posibilitate nu mai este. Primul său gest „multicultural” îl face în primăvara lui 1919, când organizează așa numita „republică de la Călata”, o entitate de autoguvernare maghiară apărută ca reacție la Unirea de la 1 decembrie 1918. Evident, asemenea inițiative marginale nu aveau nicio șansă.

Așa că devine „transilvanist”. Recunoaște, la începutul anului 1921 – împreună cu Paál Árpád și Zágoni István – că lupta pare pierdută și că nu mai poate fi dusă ca înainte. De aceea a adresat un apel către maghiarimea ardeleană cu titlul de Kiáltó szó (Glasul care strigă), iar una din enunțurile-cheie ale documentului sună astfel: „Trebuie să ținem cont de forțele noastre, să ne organizăm munca, trebuie să știm scopul pe care vrem să îl atingem”.  Iar Kós Károly îl știa foarte bine, că de asta a fost decorat ulterior. Nu e deloc întâmplător că acest citat din 1921, ambiguu, dar limpede în ambiguitatea sa, este și motto-ul din 2017 al Planului guvernului maghiar de acțiune în Transilvania.

Încă un episod, tot relevant. „Transilvanismul” s-a manifestat și în literatură din inițiativa contelui János Kemény care, în 1926, a invitat în castelul său din Brâncovenești personaje literare maghiare din România. Acolo a fost fondată asociația culturală Helikon, la reuniunile căreia Kós Károly se întreținea cordial cu un alt „multiculturalist” notoriu… Albert Wass, persoană condamnată printr-o sentință definitivă pentru crime de război.

„Aţi înnebunit? Aici nu va călca picior de valah sau jidan!”

kos karoly

Foto: Kós Károly.

 Și în 1940 vine testul suprem pentru „transilvanism”, adică Diktatul de la Viena. Ce face Kós Károly? Simplu, se implică activ. Este decorat urgent cu cea mai importantă decorație a regimului Horty, Crucea Apărării Naționale (Nemzetvédelmi Kereszt), (ziarul „Ellenzék”, Cluj, 16 iun. 1941) după care este numit profesor universitar prin crearea la Academia Agricola din Cluj a unei catedre speciale de Construcții agricole și devine, în acest fel, și membru al Senatului Învățământului Superior, calitate în care, spun cei care l-au cunoscut, „s-a opus numirii vreunui român ori evreu in învățământul superior”: „În același timp… a acceptat și exercitat cu o autoritate dictatorială potrivită atmosferei epocii, funcția de președinte al «Breslei Miklós Barabas», singura organizație de artiști plastici permisă în Transilvania de Nord, în care nu a admis primirea artiștilor români și evrei”declarând explicit unor solicitanți pentru intrarea în organizație: „Aţi înnebunit? Aici nu va călca picior de valah sau jidan!”

Cei care au înțeles cel mai bine alura strategică a „transilvanismului” și valoarea sa de ideologie de substitut au fost istoricii unguri care l-au evaluat retrospectiv. În 1942, cunoscutul istoric László Makkai, scria în studiul său „Calea spiritului ungar in Transilvania trianonica” (A magyar szellem útja a Trianoni Erdélyben, revista „Hitel”, Cluj, nr. 7, 1942): „Transilvanismul a avut dreptate nu atunci când ademenea românimea cu sloganuri democratice și umaniste de circumstanță să intre într-un ocol comun (cu ungurii n.n.), ci atunci când credea cu fermitate că geniul transilvan, ca principiu organizatoric al conviețuirii popoarelor, poate fi inspirat exclusiv de ungurime. Prin ‘transilvanism’ Ardealul și-a creat propria-i ideologie sanstefaniana (…) Statul nu poate fi altceva decât expresia spirituală a unui singur popor, iar acel stat care poartă spiritul națiunii ungare constituie singura forma de viață și pentru popoarele nemaghiare din bazinul carpatic…”.

Acesta este Kós Károly, inițiatorul „transilvanismului”, cel pe care autorii Planului din 2017 – guvernul ungar și UDMR-ul -, au decis să îl transforme în steag de luptă.

Limbajul documentului

viktor orban

Foto: premierul Viktor Orban arătând harta „Ungariei Mari” care tronează în biroul său.

Nu doar numele ales de oficialii maghiari este un semnal elocvent, ci și tonul întregului text. Iată doar câteva elemente care, fiecare, se constituie într-un mesaj politic indubitabil:

  1. În document nu apare niciodată, explicit, „statul român”. Este surprinzător că Budapesta își bazează acțiunile pe un document care vizează cetățeni români trăitori în România, dar în text nu se face nicio referire explicită la „statul român” (doar la România, când aceasta apare în denumiri oficiale). Este o performanță greu de egalat.
  2. Transilvania devine… o țară. Iată ce spune documentul: „În economia de piață care s-a instaurat după schimbarea de regim (din 1989), deși una dintre condițiile competitivității este capacitatea de cooperare, cultura unei înalte cooperări la nivel înalt, specifică statelor occidentale, s-a format cu greu în fostele state comuniste, și așa a fost și în Transilvania”. Această afirmație contorsionată, ambiguă, care dislocă Transilvania din geografia ei firească, are un singur scop, de a evita utilizarea sintagmei „România” și evidențierea în continuare a unei entități politice și economice distincte, respectiv „Transilvania”.
  3. În document nu se face nicio referire la guvernul României. Nici guvernul României nu este menționat niciodată în document. Iată cum vede Budapesta implementarea documentului pe teritoriul României și cine ar fi partenerii: „Planul de acțiune finală bazat pe principiile acestui document va fi posibilă prin colaborarea dintre guvernul Ungariei, UDMR, reprezentanții bisericilor ungurești istorice din Transilvania, respectiv asociațiile fermierilor unguri din România și a Uniunii oamenilor de afaceri maghiari din România”. Guvernul României? Care guvern? Care Românie?…
  4. Acreditarea ideii de Ținutului Secuiesc”. Dacă nu menționează statul român și nu se sinchisește de guvernul României, de ce documentul ar avea vreo sensibilitate față de poziția Bucureștiului și în alte chestiuni? De pildă, așa zisul „Ținut Secuiesc”. Poziția oficială a României e cunoscută: nerecunoașterea așa-zisului „Ținut Secuiesc”, care nu există ca unitate administrativ-teritorială în România şi nu are fundament constituţional, legal sau chiar istoric. Documentul unguresc îl abordează ca pe o realitate certă, incontestabilă, în răspăr vădit cu pozițiile românești, fără măcar să introducă o notă de subsol. Descrierea e amplă, cuprinzătoare. Chiar te întrebi pentru cine e făcut documentul dacă necesită o asemenea prezentare detaliată – totul făcut, evident, din perspectiva maghiară. Cu ceva vreme în urmă (2011), Ministerul Român de Externe convoca ambasadorul Ungariei pentru clarificări privind găzduirea reprezentanței „Ținutului Secuiesc” în Casa regiunilor maghiare din Bruxelles… Nu e clar care vor fi implicațiile acceptării (?) de către partea română a unui document în care așa-zisul „Ținut Secuiesc” este prezentat pe larg ca o realitate concretă.
  5. Ceangăii sunt secui. Dacă tot e vorba să se scrie un plan exclusiv din perspectivă ungară și să fie acceptat de partea română, de ce să nu se „clarifice” toate chestiunile, inclusiv cea a ceangăilor? Iar autorii documentului exprimă și aici, fără nicio tresărire, strict poziția maghiară pe această chestiune: ceangăi nu sunt români maghiarizați, ci secui sau urmașii lor, consecință a migrației uneori în masă a acestora inclusiv în Moldova. De ce este nevoie ca într-un document „tehnic” să fie menționată și chestiunea ceangăilor, aparent e greu de înțeles. Dar răspunsul este clar: Planul Kós Károly este orice altceva, dar nu (doar) un document „tehnic”.
  6. Partenerul direct al Guvernului Ungariei în România este UDMR. Autorii care semnează acest studiu sunt membrii UDMR (Borboly Csaba, Horváth Anna, Kozma Mónika, Molnár Zsolt, Pásztor Sándor, Péter Ferenc, Tamás Sándor, Winkler Gyula). Practic, aceștia semnează un document programatic care să fundamenteze/concretizeze o decizie a guvernului ungar. Ideea subliniată este aceeași: Budapesta lucrează în Transilvania direct, fără intermediari, având un partener nemijlocit acolo, în Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR). Budapesta decide direcția, UDMR execută și scrie planul, Budapesta trece la implementare. Cine mai are nevoie de statul român?

Un șir lung de confuzii, bâlbâieli și ambiguități

Planul a fost elaborat în 2017, acceptat – fie și tacit! – de către partea română. În 2018, partea maghiară mulțumește oficialilor români pentru sprijinirea proiectului. Agenția maghiară de presă MTI scria că „Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă”. În septembrie 2019, Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, a anunțat că guvernul Ungariei va extinde în aproape tot vestul României programul de dezvoltare economică transilvăneană, care până acum se derulase doar în Ținutul Secuiesc. Două luni mai târziu, în noiembrie 2019, ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, i-a transmis public vicepremierului maghiar Zsolt Semjen că programul guvernului Ungariei nu a fost discutat cu guvernul României și că România nu şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri. Ambasadorul a fost ferm: „În consecință, o spunem din nou, România NU şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri şi, prin urmare, solicită ca acest program să fie derulat doar cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu”.

Proiectul guvernului Ungariei e gestionat în România de fundația Pro Economica, condusă de Monica Kozma (membru UDMR). Directorul executiv al Fundaţiei, care canalizează milioane de euro către fermierii din Transilvania, a reacționat, la vremea respectivă, la declarațiile ambasadorului român, afirmând că pentru derularea programului „nu este nevoie de niciun acord bilateral, conform normelor europene”.

Într-un interviu din decembrie 2019 acordat cotidianului Krónika, Hunor Kelemen, președintele UDMR, îl contrazice și pe ambasadorul român și pe Monica Kozma și confirmă că partea română și-ar fi dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investițiile din Transilvania.

Ați înțeles ceva? Planul este lansat în 2017, intră în implementare, în 2018 Budapesta mulțumește oficial autorităților române pentru sprijin, în 2019 Budapesta vrea extindere, un oficial român (ambasadorul României la Budapesta) spune că statul român nu și-a dat acordul pentru plan, o deputată UDMR (cea prin care se implementează programul) spune că nu este nevoie de niciun acord bilateral, iar liderul UDMR (adică șeful celor care l-au scris/semnat) spune că Bucureștiul oficial și-ar fi dat acordul!…

Ne poate și pe noi lămuri cineva, până la urmă?

Există vreo celulă de criză pentru pandemia hungaro-virusului?

kos karoly, horthy, viktor orban

Foto: premierul ungar Viktor Orban și amiralul Miklós Horthy.

Am mai avertizat asupra faptului că o Ungarie în care Soros e obsesie națională și 70% dintre cetățeni votează FIDES și JOBBIK își pierde direcția din multe puncte de vedere (analiza aici). România ar trebui să intervină din timp, preventiv – inclusiv în parteneriate cu Bruxelles-ul și Washington-ul – pentru ca această pierdere a busolei să nu genereze acțiuni care necesită sau vor necesita reacții dure ale Bucureștiului și care riscă să escaladeze într-o spirală a violenței pe care Ungaria lui Viktor Orban o dorește. Era/este nevoie de acțiuni ferme tocmai pentru ca un rău mai mare să nu se producă.

Ce urmează după publicarea Planului Kós Károly?

  1. Simplu fapt că Budapesta își permite să așeze întregul ei travaliu din Transilvania sub egida unui personaj disprețuitor la adresa românilor și care a fost decorat de Miklós Horthy ar fi trebuit să atragă după sine o respingere fără discuții a acestui document și, pe cale de consecință, a acțiunilor care derivă din acesta.
  2. Faptul că Budapesta aplică documente privitoare la cetățeni români care trăiesc în România fără să menționeze explicit statul român sau guvernul României este, dincolo de desconsiderare vădită, o tentativă strategică de a muta liniile roșii în relația bilaterală, respectiv de a se prezenta ca actor legitim să trateze chestiunea Transilvaniei indiferent de atitudinea statului român. Este ceea ce am numit de-suveranizarea României în Transilvania.
  3. Acceptarea acestui document în 2017 și lipsa de reacție ulterioară au fost, din această perspectivă, o eroare strategică. Faptul că un plan fără nicio referință la România și la guvernul de la București intră în vigoare și se implementează, este, pentru Ungaria, deja o victorie în acest joc al de-suveranizării României și a transmiterii mesajului că Budapesta este, cel puțin, co-participantă la decizie în regiune (pasul spre co-suveranitate).
  4. Planul Kós Károly este parte a unui proiect asumat și urmat consecvent de diplomația maghiară a regimului Orban. Inclusiv în incidentul recent cu Ambasadorul României – deocamdată nu pe speța Planului – Ministrul de externe ungur Szijjártó Péter a profitat de prilej pentru a retransmite, în postarea sa de pe FB, cel mai important mesaj al diplomației maghiare: „…și ambasadorul român – adică România, n.n. – trebuie să înțeleagă limpede ca apa că maghiarii din afara granițelor sunt parte a națiunii maghiare. De aceea, și în viitor îi vom ajuta exact cum am făcut-o și până acum”;

kos karoly

  1. Își mai amintește cineva de faimoasa declarație din anii 90, a așa numitului „guvern de istorici” de la Budapesta, în care șeful guvernului se identifica drept „premierul a 15 milioane de unguri”? La vremea respectivă, mesajul a stârnit reacții furioase, deși, atunci, oficialii unguri nu îndrăzneau să facă afirmații atât de tranșante – declarația completă a premierului era că „sunt premierul, în spirit, a 15 milioane de unguri”. Acum, oficialii maghiari spun asta cotidian, fără să le tresară niciun mușchi, și fără să aibă vreo teamă de consecințe. O tempora…
  2. Uluitor este altceva. Cum se face că un regim precum regimul Orban, care a fost și este pus sub oprobiu de instituțiile europene, contestat – nu de România! – la nivelul familiei politice din care face parte, un regim care dansează cu Moscova de câte ori are prilejul și a adus investiții rusești de zeci de milioane în UE și NATO, și, în plus, este recipientul cel mai deschis investiților chineze în regiune – cum se face deci că un asemenea regim complexează incredibil Bucureștiul și paralizează încă o reacție firească? Tăcerile care s-au acumulat până astăzi, de la acceptarea fără reacție a investițiilor rusești de la Centrala nucleară de la Paks, lăsarea slobodă a oricărui oficial maghiar să se plimbe prin România ca la el acasă și să spună ce vrea, acceptarea umilitoare, fără reciprocitate, a refuzului părții maghiare de a ne onora Ziua Națională pe 1 decembrie, până la Planul Kós Károly – sunt inexplicabile din perspectivă românească, dar, din perspectivă ungurească, au fost citite, de fiecare dată, ca o încurajare. Și Budapesta a mers tot mai departe, iar Bucureștiul pare acum fără replică.
  3. Cu un an în urmă, LARICS prezenta în Aula Academiei Române, Barometrul de opinie publică un tablou amplu al percepţiei chestiunii maghiare la nivelul publicului din România: circa 62% din populaţia României crede că Budapesta doreşte, într-o formă sau alta, controlul Transilvaniei, se implică nepermis în treburile interne ale României, are interesul ca România să fie un stat slab şi nu poate fi considerată un prieten al ţării noastre. În acelaşi timp, Rusia este privită negativ şi în termeni inamicali de circa… 64-65% dintre români. Păstrând proporţiile, în termeni de percepţii publice, avem de-a face cu „o altă Rusie”, aproape la fel de negativ privită de către populaţia românească. Sigur, Ungaria nu este Rusia, dar, tocmai de aceea, temerile aproape egale ale românilor faţă de Budapesta şi Moscova ar trebui obligatoriu să devină subiect de clarificare publică.
  4. Vremurile care vin nu vor fi nici calme, nici liniștite. Criza economică care se prefigurează va fi momentul perfect pentru cei care vor să pescuiască în ape tulburi. Astăzi, prin implicarea sa nemijlocită, aproape nefiltrată de către statul român – de la expunere mediatică la investiții în agricultură, de la baze sportive la grădinițe, de la terenuri de fotbal la cetățenii – dependența și loialitatea maghiarilor din Transilvania față de regimului Orban este mai mare ca oricând. Asta îi va permite lui Viktor Orban la un moment dat să joace cartea naționalistă și revizionistă (referendumuri pentru autonomie teritorială etc.) inclusiv pentru a-și acoperi eventuale probleme politice interne. Nu e vorba că va reuși ceva concret. Dar încă un eșec unguresc nu va consola pe nimeni: e vorba că riscă să arunce în aer stabilitatea unei regiuni și așa complicată. Și aici e bomba care ticăie astăzi și trebuie dezamorsată până nu e prea târziu.

A consemnat Dan Dungaciu via larics.ro.

Traian Horia – Multilateralul și multicultural-globalistul Iohannis

Traian Horia - Multilateralul și multicultural-globalistul Iohannis

În septembrie 2017, președintele Klaus  Iohannis declara că „nici o altă cale nu este mai bună decât multilateralismul” (a se citi „globalismul”).

În 2020, „multilateralismul” lui Iohannis a fost la un pas să ucidă Europa, după ce a „uitat” deschise frontierele UE și a lăsat pandemia Noului Corona să se răspândească liber prin Europa.

În septembrie 2017, președintele României, Klaus  Iohannis, declara de la tribuna ONU că „multiculturalismul” (a se citi „globalismul”) „este singura cale de urmat” (pentru statele lumii – n.n.): era „botezul” lui de globalist – președintele recita astfel din sloganele preferate ale roboțeilor asamblați în garajele „elitelor” neo-marxiste ce conduc azi Europa Occidentală (prim-miniștri sau președinți – din Olanda, Germania și Suedia până în Spania, Italia și Franța), la admiterea în „club”.

iohannis, multiculturalism, globalism

„Multilateralismul”, ca definiție „palidă” a globalismului, este definit ca alianță a mai multor țări care au un scop comun (de exemplu, unul unanim atractiv cum este globalizarea unui profit). În 2020, anul Coronavirus, Klaus Iohannis avea să afle că „multilateralismul” nu este un „drum”, cum îi spusese cancelarul german Angela Merkel, ci un „capăt de drum”: oamenii de la munte numesc un astfel de capăt „prăpastie”.

Jumătate de an după izbucnirea pandemiei în Wuhan (China)

Este vizibil astăzi că „multiculturalismul”, prin încrengătura economică suprastatală și prin tardivitatea închiderii frontierelor (cu lideri UE indeciși, care au oscilat între siguranța publică și siguranța profitului) a fost doar vehiculul „ideologic” care a ajutat Noul Coronavirus să se răspândească rapid, necontrolat și masiv în interiorul Europei.

„Singura cale” de care vorbea bietul Klaus Iohannis era doar calea spre dezastru. Iar dezastrul a fost mărit de ignoranța și starea de contemplație de la instituția globalistă Organizația Mondială a Sănătății, OMS: era vorba, în primul rând, de întârzierea cu care OMS a anunțat țările că Noul Coronavirus se transmite de-la-om-la-om.

Exemplul Italiei, pe îndelete

Cazul Italiei, una dintre cele mai afectate țări de către pandemia Coronavirusului (cu 221.216 cazuri și aproape 31.000 de morți până în 13 mai 2020) în Europa și în lume, este elocvent: potrivit mass-media italiană, „pacientul zero” în Italia a fost un cetățean german, angajat al unei multinaționale din Munchen (Germania) care a  călătorit în interes de afaceri între Wuhan (provincia din China de unde s-a propagat pandemia) și provincia italiană Lombardia (devenită ulterior un „focar” de Coronavirus din țară), dar care a făcut și drumuri în țara natală, Germania.

Lombardia, provincia unde a lucrat „pacientul zero” german este descrisă de jurnalista italiană de origine română Julia Vîrsta (colaborator cristoiublog.ro), ca fiind o zonă bine industrializată și avînd  comunități semnificative de migranți clandestini.

Așadar, în progresul rapid al epidemiei Noul Corona

…din Italia, au existat destule elemente ale multilateralismului: a fost libertatea de mișcare între state UE (un inginer aduce în Italia un „focar” Corona după care merge și în Germania, la un moment când nu fuseseră blocate frontierele Uniunii), au fost traseele turistice și afacerile – două „forme de viață” ale globalizării sălbatice care, în numele profitulului, pot sfida orice avertizări publice și, în plus, a fost migrația ilegală în masă, tolerată ani de zile de „multilateraliștii” guvernelor recente din Italia (Matteo Renzi, Paolo Gentiloni) – fapt care, eventual, a presupus prezența unui număr mare de comunități de migranți ilegali proveniți din Africa, Asia, America de Sud și care (potrivit unor studii științifice) ar mări numărul de „genotipuri” în contextul Coronavirus.

Potrivit profesorului Horea Bădău

…care este Lector univ. dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și Cercetător-științific principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon (Franța), „în țările bogate mor mai mulți oameni decât în țările sărace, deoarece țările bogate au fost ținta migrațiilor în ultimii ani și există diversitate genetică, ceea ce permite celor patru genotipuri ale Coronavirusului existente până acum să zburde și să facă ravagii”.

Profesorul Bădău argumentează cu un studiu realizat pe populația islandeză, în general omogenă genetic, unde s-au înregistrat 1785 cazuri și doar 10 decese – un studiu citat de geneticianul spaniol Juan José Tellería, profesor la Universitatea din Valladolid: „Populația islandeză este omogenă genetic pentru că nu a primit prea mulți străini, nu au existat încrucișări genetice etc. Aceeași situație este și în țările din Est. Nu am fost asaltați de grupuri mari de persoane, de imigranți, cu alte coduri genetice. Pentru că nu suntem prea bogați, adică nu suntem… atractivi. În plus am rămas societăți cu mentalități închise, tradiționaliste, după șocul comunismului. Deci la noi, ca în Islanda, circulă un singur genotip al virusului”, a explicat el. „Studiile genetice despre care am scris pe blogul meu, horeabadau.ro, ar mai atenua teama. De aceea nu au apărut decât foarte puțin în presă”, a conchis Bădău.

Dincolo de definiție, „multilateralismul” este neserios

…fiindcă nu suflă nimic despre riscurile pe care le aduce cu el, iar motivul este simplu: aceste riscuri sunt preluate „neoficial” de națiuni, nu de cei care îl implementează.

iohannis, multiculturalism, globalism

„Multilateralismul” lăudat de Klaus Iohannis a favorizat practic, răspândirea unui virus letal pe o arie incredibilă a Europei, cu vulnerabilități multiple – de haos administrativ, de vânturarea unor iluzii numite „valori europene” pe care nu le știe nimeni, de slaba activitate a unor instituții globaliste altfel foarte bine plătite (cum este OMS), de nerespectarea legii europene și naționale, respectiv de întârzierea blocării frontierelor UE în numele profitului.

Singurii care au suferit au fost doctorii sau oamenii simpli

…de pe stradă, care au fost surprinși de pandemie fără măști sau teste Coronavirus, fiindcă depozitele Guvernelor erau goale (cazul României).

Pe ideea că „nici o altă cale nu este mai bună decât multilateralismul” enunțată de Iohannis, economia Italiei este azi în prag de ruină și s-a raportat deja de către Organizația din Agricultură Coldiretti că circa 700.000 de copii nu au mâncare zilnică suficientă datorită împuținării alimentelor. A apus vremea când multiculturalismul (a se citi „globalismul”) și vicleniile lui ideologice rezolva „totul” și „imediat” prin simple Comunicate către presa fidelizată de finanțări europene: sosirea Coronavirus anunță o vreme a deciziilor luate rapid și corect. Comunicatele nu mai pot rezolva nimic, așa cum se obișnuise „multilateralismul” european – acest sport practicat de șefi de stat și de guvern care nu răspund niciodată pentru nimic.

„Multilateralismul” pe care președintele Klaus Iohannis

…și alți roboței asamblați la traininguri globaliste îl ridică în slăvi, este cel împrumutat de la „elite” din Bruxelles și New York și arată doar acea parte ce poate fi spusă. Partea nespusă urmează curând, fiindcă „multilateralismul” care îl ghidona pe Klaus Iohannis din 2017 a ajuns el însuși la examen, scos la tablă de Noul Coronavirius.

A consemnat Traian Horia via cristoiublog.ro.

Mircea Dogaru – Scrisoare deschisa premierului Ungariei

Mircea Dogaru - Scrisoare deschisa premierului Ungariei

CATE DEGETE ARE „MANUSA” DVS, DOMNULE VIKTOR ORBAN?

–Scrisoare deschisa premierului Ungariei–

Motto: „A pretinde ca in Romania se desfasoara o revolutie ROMANA, declansata de un ungur, Laszlo Tokes, e ca si cum ai spune ca elefantii zboara, dand din urechi, din floare in floare si le polenizeaza!”.

(Cpt. Mircea Dogaru, 22 decembrie 1989, orele 20:00, pe DN1, intre Otopeni si Bucuresti. Declaratie facuta in fata „Jurnalistilor fara frontiere”.)

Domnule premier Viktor Orban,


Recunoscandu-va calitatile reale, dovedite in promovarea intereselor poporului ungar, oricat de strambe si de utopice ar fi acestea, nu pot sa nu remarc ipocrizia falsei pozitii conciliatorist-diplomatice, adoptata de dvs. in fata recentei pozitii, poate nefericita, poate premeditata, avuta de Presedintele Romaniei, in cazul, electoral construit al Proiectului Legislativ de Autonomie Teritoriala „Secuiasca”, proiect devenit un fel de Hopa-Mitica al politicii dvs. si a UDMR. Si nu pot sa nu raspund amenintarii voalate care transpare din afirmatia dvs. ca Daca vom fi nevoiti, vom ridica manusa aruncata! O fac tot „diplomatic”, apeland la un set de intrebari nascute din „suspiciunea rezonabila” ca, atunci cand ati fost selectat din cortul mamei dvs. si transformat in „hungarus pur”, ati primit si un altfel de instructaj, pe linia New Age, in scopul manipularii si impingerii spre dezastru a poporului frate ungar. In treacat fie spus, pentru mine ca istoric, permanenta jonglerie de la 1871, cand s-a dat ordinul construirii unei „natiuni omogene” (din unguri si deznationalizati ai tuturor etniilor) cu termenii „ungur”, „maghiar”, „secui” si „ceangau” nu tine! Asadar…

Domnule premier,

Va mai amintiti cand v-ati dus, acum 31 ani, insotit de ciracii dvs., ajunsi, astazi, unul Presedintele Ungariei, altul al Parlamentului, al treilea Primarul Budapestei (de domnul doctor nu va reamintesc pentru ca a dezertat cand a vazut ce enormitati debitati si faceti), in Cehoslovacia, sa impulsionati si acolo „revolutia”, adica secesiunea teritoriilor locuite de minoritatea ocupanta ungureasca? Numai ca cehii au optat, spre deosebire de serviciile romanesti, pentru o „revolutie de catifea”, drept care ati uitat ce ati patit din partea lor, in special a cehilor pe care dementii New Age i-au botezat „popor slovac”, atunci cand v-ati aplecat sa „ridicati manusa”? Ca pana la Budapesta, unde ati intemeiat din ordin FIDESZ, nu v-ati oprit?

Domnule premier,

Slovacia ca Slovacia, ca a fost botezata candva „Ungaria Superioara”… dar cu Romania ce-ati avut? Puteti sa spuneti, astazi, de Ziua Mondiala a Libertatii Presei cu sinceritate, daca si in ce masura ati fost implicat in pregatirea, fie si ideologica a cetatenilor romani proveniti din familii mixte (romano-unguresti sau romano-sasesti, pentru ca trebuiau sa lanseze lozinci in romaneste) de KEOD in cele 12 tabere din Ungaria, in vederea „revolutiei spontane” din Romania? In instruirea lor ca luptatori de elita in poligonul „din cotul Dunarii” sau pe macheta Transilvaniei de la Debretin? Pentru care macheta, armata dvs. si-a pierdut in 1997 seful Marelui Stat Major, in functie de 2 decenii, fiindca n-a raportat interpelarea pe aceasta tema a omologului sau roman, gl. Dumitru Cioflina. Cat despre citatul cu „cotul Dunarii”, acesta provine din declaratia unuia dintre cei 9 teroristi arestati si condamnati pe viata de tribunalele militare romanesti si pentru eliberarea carora au behait si au facut liste de sustinere 2 ani, damele „civice” ale „post-revolutiei romane”! Chiar credeti ca li s-a pierdut urma la Aiud sau in arhiva SIPA, inchisa si „epurata” de Monica Macovei si ciracii ei?

Domnule premier,

Ati tinut cumva si dvs. in 1990, discursuri patriotice pentru „eroii cazuti in revolutia din Romania” in fata unitatii speciale din Seghedin, la ridicarea placii comemorative? Ati colaborat atunci cu Rudas Erno si, ulterior in denigrarea Romaniei, cu Lazlo Tokes care cere astazi demisia fara intarziere a presedintelui Iohannis? Ati colaborat cu Eva Maria Barki de la Viena si cu Raffay Erno, KGB-istul transfug din Ardeal si erijat in Goebbels-ul lui Lazos Fur, ministrul care a lansat formula Cine detine pamantul, are Ardealul? Cum ati implicat FIDESZ in actiunea, declansata de Lazlo Tokes cu sprijinul unei banci budapestane si a doua banci vieneze, de achizitionare „pe nimic” sau de „recuperare” prin fals si uz de fals a sute de proprietati in centrul si vestul Romaniei? Dar in „rebeliunea” de la Targu Mures, extern pregatita si soldata cu mutilarea televizat-programata a „ungurului” Mihaila Cofariu? Cati din cei 7.000 de luptatori unguri intrati in Romania atunci cu pasapoarte false, alaturi de diversionisti germani, austrieci, rusi etc. au fost oamenii dvs.?

Domnule premier,

Este adevarat ca vi se datoreaza succesul crearii „culoarului” de proprietati pe linia Odorhei-Seghedin pe care, cu stiinta unor scelertati lideri ai Romaniei basiste, intentionati sa faceti trei autostrazi care sa lege „Erdely” adica asa-zisul „Tinut Secuiesc Independent” intr-o Transilvanie autonoma, de Ungaria? Ati uitat ca harta respectiva a fost distribuita, alaturi de harta Ungariei celor 64 de comitate si de brelocuri bilingve, glorificand „poporul ardelean” si „statul bilingv Transilvania” la congresul secret de la Cluj (fost Clusium, azi Cluj-Napoca) al celor 32 de fragmente etnice europene din toamna lui 2003? O diversiune, bineinteles, care sa atraga atentia prostilor nostri si pe fondul careia s-a lucrat magistral! Cu ce si cu cat ati contribuit, in acele zile, la inventarea, pornind de la 498 cetateni romani declarati, la recensamant, „secui”, pe linia KGB-ista a „natiunii putin numeroase, gagauze” a „Natiunii Secuiesti” si a Consiliului National Secuiesc? Cat ati investit si investiti in tradatorii romani proveniti din familii mixte, sa lupte in traditia New Age manista pentru un „Ardeal independent” sub lozinca Inalta doamne Carpatii cat Himalaya? Cu cat le intretineti si astazi iluzia ca trebuie sa uite sangele propriilor inaintasi sacrificati pentru Marea Unire a Romanilor si sa se separe ei, Marius Chicos Rostoganii, de „Miticii” de la Bucuresti? Cu cati bani si cu ce promisiuni au fost mituite loazele noastre sa va sustina actiunile anti-romanesti de inventare a unor inexistente proprietati ale bisericii catolice (cladiri si terenuri) si cat au primit magistratii nostri tradatori sa dea statut juridic aberatiei numita „Starea romano-catolica”? O aberatie lingvistica de tipul „Bazinului Carpatic” (furat hidrografiei si operat prin stergerea cu guma de pe harti a Carpatilor Occidentali, ca sa rezulte o ciuperca nucleara botezata „Ungaria Sf. Stefan”) sau de tipul noului proiect sterpelit astazi de dvs. domeniului protejarii mediului si pe care l-ati intitulat Zone Nationale Protejate? O inventie pentru care ati comandat in Romania 1.000.000 de semnaturi si pe care vreti sa o bagati in foarte scurt timp pe gatul Comisei Europene!

Domnule premier,

Cat la suta din planul lui Miklos Horthy din 1921 de „agresare a Romaniei la pace”, permanent actualizat de un Heinrich Werth sau Kos-Karoly v-ati insusit? Si de ce ati facut-o? Nu cumva, pentru ca, de doi ani Putin v-a cam dat cu flit, inclusiv in Programul nuclear, pentru ca s-a prins ca jucati la trei capete (SUA, Germania, Rusia), dvs. fiind, in fapt, dincolo de gargara anti-Soros omul comunism-globalismului si al Noii Ordini Mondiale?

Cat v-a costat mita pentru restituirile ilegale, catre urmasii fostilor optanti sau fascisti unguri, prin fasificarea datelor istorice si actelor, pentru proprietati romanesti adjudecate, inclusiv ale armatei (28.500 ha si zeci de cladiri doar in Harghita si Covasna) sau ale tiganilor romani si unguri deposedati de Horthy? Cat suneti de implicat in pedepsirea de catre politrucii din CNA a posturilor de televiziune sau a jurnalistilor romani ca Monica Ghiurco, pentru ca au abordat tema restituirilor ilegale? Ati investit si dvs. in indepartarea din media romaneasca a realizatorilor si invitatilor incomozi pentru nationalismul dvs. de tip horthyist? Cat ati investit in oficializarea limbii ungare in administratia romaneasca prin legi, care, mai nou, uita procentul de 20% al etnicilor sau in recentul si imbecilul Cod administrativ? Cum sprijiniti si cu cat discriminarea elevilor si studentilor romani fata de deznationalizatii amagiti cu promisiuni si educati ca sovini (nici ei nu stiu ce… unguri, maghiari, secui, ceangai) incepand de la gradinita?

Domnule premier,

Cat ati investit si investiti in UDMR, PCM si PPMT, pentru agitarea anuala daca nu lunara sau zilnica a sperietorii cu dreptul secuilor la autodeterminare? Cat in separarea romanilor de ortodoxie si atragerea lor la culte ori secte protestante sau direct la sintagma catolic = ungur?

Cat investiti in proiecte gen Sapientia, Compania Husarilor, sau Focuri in Tinutul Secuiesc? Cu cat ati sprijinit extinderea asa-zisului „tinut” (Szekelyfold inseamna in fapt Pamantul Secuilor si nu „tinutul”) spre Moldova, in judetele Bacau si Neamt sau in Muresul meu natal? Cat ati investit in demolarea monumentelor eroilor romani, nu numai la Buda ci si in Romania (ex. la Oradea) in lichidarea cimitirelor eroilor nostri ca la Ditrau, in umplerea oraselor transilvane de denumiri stradale si busturi ale criminalilor unguri de razboi (exemplu Albert Wass)? Cat in aducerea de arme si munitii declarate exponate pentru muzeele satesti de istorie sau pitite de „samanii de Covasna” in subsolurile bisericilor, din 1990 si pana astazi (Jos palaria pentru ingenioasele conserve cu cartuse pe post de boabe de fasole si pentru grenadele ofensive pe post de mingi de tenis!)? Cat v-au costat echiparea, instruirea si dotarea noilor „garzi” ale „zdrentarosilor” in padurile noastre, care inca nu au luat drumul Austriei? Cat costa cele 8 baze de pregatire paramilitara camuflate in „cluburi de paint-ball” (doua in Bihor, cate una in Cluj si Mures, patru in Harghita)? Cat a costat inchiderea aeroportului de la Targu Mures, de mare importanta pentru partenerii nostri strategici, spre a fi inlocuit de aerodromurile de la Ghindiu si Nisentea, pe cale de a deveni aeroporturi „private” sau de cele, deja proiectate, de la Ciceu si Cekend?

Domnule premier,

Da! Aveti dreptate! Proiectele Autonomia Tinutului Secuiesc si Trianon 100 in care ati bagat sute de milioane de euro, sunt baloane de sapun! Fatada pentru prosti si carpa rosie pentru tauri! Dar cat investiti in proiectul real, acela ascuns in spatele lor si intitulat pragmatic Programul de Dezvoltare a Bazinului Carpatic Unitar, prin care vreti sa dati ungurilor din afara granitelor dvs. iluzia ca traiesc in Ungaria? Cat v-a costat organizarea separata a oamenilor de afaceri de etnie ungureasca din Romania prin Conferinta de Afaceri discriminatorie, initiata recent (11-12 februarie a.c.) de Peter Ferenc, la Targu Mures? Si asta in scopul crearii infrastructurii Camerei de Dezvoltare a Afacerilor din Bazinul Carpatic dependenta de Camera de Comert si Industrie a Ungariei (MKIK)? Cat va costa Colaborarea intre judetele infratite cu Tinutul Secuiesc adica piatra de temelie, dupa Kelemen Hunor, pentru Colaborarile regionale intre magiarii din Bazinul Carpatic?

Ati investit mai mult de 10.5 milioane de euro, in ultimii doi ani, in unificarea media de limba ungureasca din Romania, prin FOTER si Asociatia Pentru Spatiul Media Transilvan… DA sa NU? Ati investit sau nu, la noi, peste 250 milioane euro in crearea unor retele paralele si discriminatorii fata de romani de gradinite, scoli, sau baze sportive? Ati dat sau nu 130 milioane euro Bisericii Calvine Transilvane? Si asta pe langa cele 9 milioane de euro investiti in programe pentru copii prin „fundatiile educationale” gen Iskola Alapitvany si Sapientia Alapitvany?

Domnule premier,

Ati promovat sau nu rasismul si discriminarea in Romania, in scopul segregarii, sub lozinca Invatamantul, de la gradinita pana la universitate, cluburile sportive, institutiile culturale si presa… toate pot fi folosite in limba maghiara si numai de unguri?

Cat ati investit in Romania, prin Ministerul Agriculturii ungar, in ciclul de emisiuni TV Hungaricum si in programul Cred intr-o patrie, cu scopul „democratic” si „european” de reunificare nationala deasupra granitelor? Si asta, in timp ce ati respins, la 13 septembrie 2019, pentru romanii din Ungaria, prin Autoritatea Maghiara pentru Telecomunicatii, participarea Digi TV la licitatia 5G din tara dvs.! Ati acceptat formula de Unificare Virtuala pentru a defini programul dvs. politic agresiv de creare, potrivit cercetatorului Tamas Kas ale unui paralelism etnic menit sa consolideze si sa mentina un sistem in care maghiarii sa-si duca viata ca si cum ar trai nu in Romania ci in Ungaria? Nu negati, pentru ca este si concluzia presei ungare: „Ungaria lui Viktor Orbannoteaza ziaristul Akos Keller Alant – varsa bani in presa de limba maghiara, in educatie, cluburi sportive si biserici din Transilvania, unde peste 1.000.000 de etnici maghiari isi duc tot mai mult traiul ca in Ungaria”!

Ati proclamat sau nu 2020 – Anul Identitatii Nationale Maghiare, in contextul Comemorarii Trianon 100?

Domnule premier,

Cat ati investit in „Crucile cu sageti”, reinfiintate in 2007 ca Garda Maghiara pentru Protectia Traditiilor si Culturii si, mai ales, in Plutonul Secuiesc de sub egida PCM desi „Garda” a fost scoasa in afara legii de Tribunalul (2008) si Curtea de Apel (2009) din Budapesta? Si, apropo, cu cat ati sponsorizat inventarea PCM in 2008 si a PPMT in 2011?

Cat investiti in „cinele” Coalitiei Maghiare Americane, pentru ca americani nestiutori gen Thomas Robertson, April Foley, ori Susan Hutchins sa accepte importanta Unificarii Natiunii Maghiare dincolo de Granitele Ungariei? Si cum raspundeti acuzelor ca o parte din banii dati astfel, ca sponsorizare (zeci de milioane de euro), se duc, in fapt, la apropiatii dvs. Attila si Laszlo Belazs, Lorincz Meszaros si Istvan Tiborcz sau, prin Fundatia PROECONOMICA (Monika Kozma) catre firmele recent infiintate la Gheorgheni Slazmontech SRL si Batlas Holding, ori fabrica de bere Igazi Csichi Sor care are ordinul sa detroneze „Berea Ciuc”? Etc. etc., etc., etc. …

Domnule premier,

Date fiind cele de mai sus, cum de aveti tupeul sa-l atacati pe Presedintele Romaniei cand fanul dvs., seful CNCD din Romania, dl. Asztalos Csaba, din inalta sa pozitie, declara oficial in februarie a.c. ca Ungaria… in mod indirect preia din atributiile statului roman si construieste o identitate nationala pe un teritoriu, adica intr-un bazin carpatic, care depaseste granitele de stat?

Daca sunteti „european”, de ce nu ati protestat cand Laszlo Tokes, azi presedintele Consiliului National Maghiar din Transilvania a cerut, tot in februarie a.c., autonomia si pentru judetele din vestul Romaniei si intemeierea, sub numele de Partium a unui stat cu capitala la Oradea? Sau n-ati putut, pentru ca, din 2003 ati sponsorizat toate „marsurile” organizate acolo pe biciclete sau pe cai? Ca doar si dvs. veniti calare in Ardeal, dupa modelul lui Horthy, pentru ca nu s-a gasit inca nimeni sa va intampine in Romania cu celebrul cantec „S-a suit Orban pe cal/ Sa se uite in Ardeal/Da-te……………. jos/Ca Ardealul nu-i al vost!”

Apropo, pe langa sicanele cu arborarea steagurilor in berna de Ziua Romaniei ridicarea de steaguri unguresti pe cladiri oficiale romanesti, refuzul primarilor de a purta esarfa tricolora romaneasca etc. sponsorizati cumva si puzderia de fundatii ale rudelor dvs. materne? Mai bine renuntati, pentru ca SIS-ul a fost pregatit la est de Romania si ati putea avea parte de „efectul bumerang”! Da! Ati obtinut succese in conturarea himerei secuiesti, inclusiv prin singularizarea limbii unguresti pentru elevi si studenti, datorita deciziilor catastrofei ministeriale numita Monica Anisie care a acceptat ca examenele de absolvire sa nu se mai tina in limba tarii! How much? Si daca tot vorbim de bani, pe unde se mai scurg banii in Ardeal? Tot de la Ministerul Apararii si vicepresedintele Parlamentului ungar prin Fundatia Bethen Gabor si Consulatul de la Miercurea Ciuc, sau prin Asociatia Drumeti in Ardeal din Debretin (Vezer utca, 23) catre Siculitas (Targu-Mures, Str. Marton Aron, nr. 1) si Szepsireform (Sfantu Gheorghe, Str. Mikes Kelemen, nr. 2, ap. 53)?

Domnule premier,

Ca istoric, nu pot sa nu ma intreb… cu ce l-ati calcat pe bombeu atat de tare pe presedintele Romaniei? Dincolo de patriotardismul extrem, afisat ca nuca in pereti, de nefericitii d-sale consilieri, care ii scriu discursurile cu piciorul stang, nu cumva ati depasit limitele si ati patruns pe teritoriul gruparii de la Sibiu, care orienteaza romanii, indiferent de etnie, spre afaceri profitabile exclusiv cu Austria si Germania? Nu cumva ati patruns si din punct de vedere spiritual pe domeniul si faceti concurenta neloiala fratilor Schuster („ECOSAL”) care, prin atotacaparatoarea Biserica Evanghelica ii atrag pe aborigeni, prin Centrul Crestin SHALOM si Fundatia SOLO DEO GRANDE? Asta sa fi determinat duritatea protestului prezidential, al doilea protest romanesc, in ceea ce priveste intensitatea, „pe scara Richter”, dupa protestul ministrului roman de Externe, Teodor Melescanu din 1993, catre Gyula Horn?

Domnule premier,

Cu durere in suflet, avand inca in minte Declaratia Marii Tradari Nationale de la Cluj-Napoca din 19 octombrie 2018, redactata de 23 de „intelectuali” (11 etnici romani, 11 unguri si 1 metis), de esenta manista, trebuie sa recunosc: sunteti un mare „patriot ungur”! La fel de „ungur” pe cat au fost slovacul Lajos Kossuth si sarbo-croatul Alexandru Petic (Sandor Petofi) ori sunt, astazi, liderii UDMR si ai partidelor capusa create de dvs. in Romania, pe care, daca ii cauti la „radacina” dai de taranul valah (budos olah), care le-a fost bunic, sau de „vallach-ii” din Orientul Mijlociu, care au tot atata legatura cu ungurii cat am si eu cu eschimosii! Este admirabila tenacitatea dvs. in actiunea de prostire a guvidului ca se poate transforma in casalot si inghiti totul, de jur-imprejur! Dar v-ati umflat deja prea mult, ca broasca din fabula, si exista pericolul sa patiti ce a patit ea! Nu uitati ca, atunci cand doi se bat, al treilea castiga! Adica, daca se bat pentru suprematie in Romania minoritatile ungara si saseasca, nu va castiga nici una! Dar nici stapanul comun, Germania, cu anexa Austria! E mai mult decat posibil sa castige, ca de obieci, cel care sta la panda, Ursul de la Rasarit! Ai carei slugi veti deveni, tot ca de obicei! Si tot in 24 de ore!

Personal va sunt recunoscator, de aceea mi-am permis sa va sfatuiesc de bine! Pentru ca, sutele de milioane de euro bagate de dvs. in ultimii doi ani, in contracararea „Centenarului Marii Uniri”, inlocuirea sa cu propriul dvs. proiect propagandistic „Trianon 100” si aducerea la Sumuleu (soldata cu un mare FASSS) a Papei Francisc I, mi-au stimulat, datorita uriasei propagande secesioniste dezlantuite pe temele „Trianon” si „Secuii”, revenirea in forta ca istoric, prin lucrarile Secuii, poporul furat, Intre Alba Iulia si Trianon. Ungaria tuturor cauzelor si razboaielor de succesiune (1918-1920) si coordonarea amplului volum al istoricilor romani autentici Dimitrie Cantemir si constiinta unitatii romanilor”! Fiindu-va, asadar, oarecum recunoscator, imi permit sa va mai dau un ultim sfat in galceava cu bietul nostru presedinte, pe care sunt obligat sa-l apar prin juramantul militar: lasati-va in buzunar manusa! Are mult prea multe degete dar sunt si mai multi si mai puternici cei ce se pregatesc sa va loveasca peste ele!

Al dvs. sincer,

Col.(r) dr. Mircea Dogaru,

Istoric militar,

Presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate

Bucuresti, 3 mai 2020

Din arest la domiciliu, de Ziua Mondiala a Libertatii Presei

P.S. Ca roman rational nu pot sa ma supar pe dvs., pentru ca aveti un vis nebunesc si il urmati, fiindca e o problema care va priveste, asa cum nu pot sa ma supar nici pe Vladimir Putin, pentru ca a declarat recent: Stau si ma uit la Romania… Inainte de ’89, era o putere! Avea o industrie puternica! Avea o flota de invidiat! Avea o armata perfecta, acolo, in Curbura Carpatilor… Astazi sunt idiotii Uniunii Europene!… Nici praf de pusca nu mai produc… Pana si ungurii isi bat joc de ei!…. Cand omul are dreptate… are! Nu pot sa ma supar decat pe alde Neica-Nimeni, care, cica ma reprezinta la mine acasa, dar n-au curajul sa va declare persona non grata, de fiecare data cand veniti, ca „Voda prin loboda” in Romania, sa-i indemnati pe cei slabi de minte la nesupunere civica si atacati dreptul romanilor la existenta statala si nationala unitara asa cum a fost consfintita prin sangele a milioane de martiri, prin vointa tuturor cetatenilor, prin Constitutie, tratatele internationale si cele de aderare la UE si NATO!